O VIZIUNE GLOBALĂ, MOTIVAŢIONALĂ ASUPRA CENTRILOR DE FORŢĂ

Înainte de a începe expunerile cu privire la cel de-al şaselea centru de forţă şi conştiinţă AJNA CHAKRA – centrul mental de comandă şi control, vă prezint în mod mai sintetic o viziune asupra centrilor energetici ai fiinţei care justifică necesitatea de a ”lucra” asupra acestora în scopul trezirii şi dinamizării lor armonioase.

ÎN NOI EXISTĂ SURSA BUCURIEI, FRUMUSEŢII, ENTUZIASMULUI

A TRĂI ÎN SPIRITUL ŞI NU ÎN LITERA ÎNVĂTĂTURILOR SPIRITUALE

De-a lungul timpului am întâlnit frecvent o mentalitate caracterizată doar de curiozitate şi lăcomie în planul dobândirii cunoştinţelor şi informaţiilor spirituale. Evident că acum există o mare ofertă de informaţii în toate domeniile cunoaşterii şi implicit în cel spiritual. Dar este bine să facem o diferenţă între ”a afla” sau a dobândi cunoştinţe  spirituale şi capacitatea de a înţelege şi a pune în practică acele cunoştinţe până la a ajunge să dovedeşti prin trăire şi experienţă directă unele rezultate spirituale semnificative. Una este să fii deschis şi receptiv la ceea ce îndeamnă învăţătura spirituală şi alta este să te transpui prin practică şi abordare sistematică şi riguroasă într-o fiinţă care îşi dovedeşte ei însăşi efectele transformării. A trece de la ”a ştii” la ”a manifesta” este adeseori un pas greu de făcut datorită falsului sentiment de cunoaştere pe care ţi-l oferă dobândirea unei informaţii. 

    Am făcut la sală următorul experiment: După ce am prezentat tehnicile yoghine într-o manieră teoretică şi practică, după ce le-am repetat practicându-le la sală de câteva ori, i-am pus pe unii cursanţi în situaţia ca, la rândul lor, să le prezinte şi să le exemplifice în faţa celorlalţi. Am constatat şi eu şi ei că au existat mari diferenţe în felul în care le-au expus teoretic şi practic.  De abia atunci şi-au dat şi ei seama că este încă mult de lucrat pentru a-şi însuşi modalităţile astfel încât să ajungă la înţelegerea semnificaţiei şi manifestarea în spiritul a ceea ce acel procedeu yoghin putea oferi.

TRANSPUNEŢI-VĂ CU CREDINŢĂ ÎN IPOSTAZE BINEFĂCĂTOARE ŞI ELEVATE

Natura umană este infinit de complexă în ceea ce priveşte modul în care este structurat corpul fizic precum şi celelalte ”învelişuri” mai subtile: structura energetică, psihică şi mentală.  Cu toate acestea, fiecare om exprimă o gamă foarte redusă de posibilităţi şi resurse pe aceste planuri. Mulţi oameni se ”rigidizează” într-un sistem de valori şi convingeri, dogme şi prejudecăţi care, deşi de multe ori se dovedesc a fi eronate sau anacronice, continuă să-i ”lege”.  Ele determină confruntarea cu aceleaşi ”lecţii” de viaţă, unele dureroase, al căror mesaj real este de a impulsiona spre  transformare. Această rigidizare este un efect al unui proces mult mai grav care se poate produce în timp, pentru mulţi oameni. Este vorba de împietrirea sufletescă. Lipsa de efervescenţă şi avânt pe fondul unei stări de închidere şi blazare în rutina cotidiană crează gratiile colivieii. Şi sufletul – pasărea măiastră – este condamnat la uitare; sortit la amuţire şi oftat. Uitarea cerului ce-şi cântă tăriile, a luminii solare, a vântului-spaţiu, a cântului-dor, a iubirii care exaltă zborul spre infinit. Să nu uităm că a cânta şi a zbura, a dansa şi a iubi, a căuta veşnicia cu speranţă şi credinţă reînnoită a fost şi continuă să fie numai responsabilitatea noastră.    

DESPRE ARTA TRANSFIGURĂRII

Pe măsură ce fiinţa ”creşte” din punct de vedere spiritual, străfulgerări ale luminii conştiinţei de sine îi deschid sufletul către frumuseţe, armonie, adevăr. Şi, prin urmare, începem să percepem şi să recunoaştem lumea înfrumuseţată de aceeaşi lumină. Transfigurarea spontană reprezintă expresia firească a atitudinii unei fiinţe deschise, frumoase şi pure în plan sufletesc. Prin transfigurare devenim gradat capabili să trecem de aspectele aparente şi să ne raportăm la substratul cauzal, universal care a făcut cu putinţă manifestarea oricărei realităţi, fenomen, proces sau fiinţă. Atitudinea de a transfigura aduce întotdeauna  frumuseţe şi armonie  în sufletul nostru şi în ”sufletul lumii”.

INIMA SI PROCESUL EVOLUTIEI SPIRITUALE

Aici se arată modul de abordare a procesului evolutiv ca fiind determinat de identificările progresive prin care natura umană trece. Răspunsul la această întrebare fundamentală: ”Cine sunt eu?” reflectă, prin urmare, diferitele etape evolutive.

UN IMBOLD SPRE A FII TU INSUTI

In acest clip este vorba despre necesitatea de a accepta ceea ce tu esti si a porni curajos din punctul in care te afli, fara a mai construi imagini artificiale despre tine insuti.

Cu atat mai mult, respectarea acestui indemn va aduce armonie in plan relational. Fiecaruia, in relatie, ii revine rolul principal in refacerea si mentinerea stabilitatii, iubirii si armoniei, prin ceea ce este el acum. Evident ca pe masura ce vei fii mai atent, mai constient si prezent in relatie lucrurile vor merge mai bine si in viitor. Dar nu merita sacrificat prezentul pentru incertitudinea viitorului.

TE POTI CONCENTRA, DAR O VEI FACE?

Toti au posibilitatea de a se concentra, dar tu o vei face? Poti, insa daca o vei face sau nu depinde de tine. Una e sa fii capabil sa faci ceva si alta e sa si faci. Exista mult mai multa capacitate şi resurse care nu sunt folosite decat cele care sunt folosite acum. E valabil şi pentru tine, acum. De ce multi oameni capabili nu fac ceva cu viata lor pentru a si-o transforma in bine? Sunt relativ putini oameni de succes, dar multi ambitiosi. De ce nu se „descurca” mai multi? Cazurile pot fi diferite, insa greseala de obicei le apartine. Au avut ocazii, poate mai bune decat altii care insa s-au „descurcat” bine. Ce inseamna a te ”descurca” in viata? Inseamna in primul rand a nu te mai incurca pentru a fi nevoit sa pierzi timp si resurse ca sa te ”descurci”. Da, exact. Multi oameni prin modul lor predominant de a gandi si de a actiona mai mult se „incurca” si apoi incearca adeseori disperati sa se „descurce”, dar evident ca se impleticesc in propriile „legaturi” pe care si le-au creat: obiceiuri si obisnuinte proaste, gandire negativa, pasivitate, lene, frica, etc., etc. Altii, au ajuns deja sa faca pasii corecti in viata pentru a nu se ”incurca”. 

 

Ce ti-ar placea sa faci si nu faci? Daca tu crezi ca ar trebui sa „mearga” mai bine, de ce nu iti merge? Analizeaza-te cu atentie. Afla-ti defectele. Cateodata doar un simplu fleac il impiedica pe cineva sa se dezvolte si sa aiba succes. Descopera de ce nu iti merge bine – cauza esecului tau. Ai asteptat ca cineva sa te indrume sau sa-ti faca loc? Daca da, concentreaza-te pe o noua directie de gandire. Trebuie sa fii odata si odata sincer cu tine. Nu are rost sa te mai amagesti.

 

Sunt 2 resurse absolut necesare pentru succes – energia si vointa de a reusi. Nimic nu poate inlocui nici una dintre acestea. Poate multi dintre noi nu vom avea un drum usor de urmat. Loviturile puternice ale vietii ne dezvolta curajul si rezistenta morala. Persoanele care traiesc intr-un mod indolent si neglijent nu pun lucrurile cap la cap şi din aceasta cauza nu stiu de unde sa o apuce pentru a se transforma. Nu au infruntat niciodata situatiile si de aceea nu stiu cum sa le faca fata. 

Trebuie sa ne construim conditii favorabile si nu sa asteptam sa se formeze singure. Astazi, nu omul care spune „nu se poate”, ci omul care merge inainte in ciuda sfaturilor contrare si demonstreaza ca „se poate” e cel care „ajunge undeva”. „Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune si in traista” e un proverb adevarat. Urcam drumul spre succes depasind obstacole. Obstacolele nu sunt decat impulsurile menite sa-l faca pe un om adevarat sa caute si sa gaseasca mijloacele de atingere a scopului sau. Acest om va spune: „Pot si voi face”. O astfel de atitudine ajuta sa te autodepasesti. Cand vede infirmi, surzi si muti, orbi si pe cei cu alte handicapuri realizand ceva in lume, omul sanatos si capabil din punct de vedere fizic ar trebui sa fie deschis şi să aprecieze reusita lor, pentru a invata chiar si de la acestia lectia ”suscesului”.

 

Nu exista nimic care sa poata rezista fortei perseverentei si credintei in reusita. Drumul din fata noastra nu e usor, insa toate momentele grele pot fi depasite daca te gandesti ca se poate si daca te concentrezi asupra modului de a face acest lucru. Dar daca te gandesti ca obstacolele sunt insurmontabile, bineinteles ca nu vei incerca si, chiar daca o vei face, va fi fara prea multa tragere de inima. Astfel, ai o atitudine care nu numai ca nu te ajuta cu nimic, dar in timp te slabeste in interior.

 

Multi oameni nu vor incepe un plan daca nu se simt siguri ca vor avea succes cu el. Ce greseala! Aceasta atitudine ar putea fi justificata daca am fi siguri de ce putem si ce nu putem facem. Dar cine stie? Ar putea exista o piedica sau o situatie riscanta, dar constatam ca nu a aparut; altadata credem ca drumul ne este netezit si ne confruntam cu un mare obstacol. Problema cu majoritatea oamenilor este ca imediat ce-si vad drumul blocat isi pierd curajul. Uita ca de obicei exista o cale si o solutie pe langa acea dificultate. Depinde de tine s-o gasesti. Daca abordezi ceva cu efort mic atunci cand situatiile necesita un efort sporit bineinteles ca nu vei castiga. Abordeaza totul cu un sentiment ca iti vei folosi intreaga putere interioara pentru a reusi. Acesta e tipul de efort concentrat care te face sa reusesti.

 

Cei mai multi oameni sunt obositi inainte sa inceapa. Se gandesc ca vor intalni obstacole si se focalizeaza asupra lor ca si cum le cauta pe acestea, in loc de a cauta mijloacele de a le depasi. Rezultatul e ca-si maresc obstacolele in loc sa le micsoreze. Ai inceput vreodata ceva ce credeai ca va fi dificil, dar dupa aceea ti s-a parut usor? Asa se intampla de foarte multe ori. Lucrurile care inainte par dificile se dovedesc usor de invins odata intalnite. Asadar, porneste in calatorie cu ideea ca drumul iti va fi liber si ca daca nu, il vei degaja. Toti oamenii care au realizat ceva si-au curatat drumul si poate n-au avut sprijinul pe care tu il vei avea azi.

Ideea fundamentala a succesului este sa faci ceea ce te-ai decis. Sa nu te abati de la calea ta, ci hotaraste-te ca vei realiza ce ai pornit sa faci. Sa nu te sperii de cateva esecuri, caci ele nu il pot opri pe omul care este hotarat – omul care stie in sufletul lui ca succesul se obtine doar prin hotarare ferma, prin efort concentrat si sincer realizat cu multa credinta.

„Cel care are vointa ferma”, spune Goethe, „isi modeleaza lumea dupa el.”

„Oamenilor nu le lipseste forta”, spune Victor Hugo, „le lipseste Vointa.”

Nu atat talentul e cel care obtine victoriile, cat activitatea si hotararea puternica. Nu exista nereusita pentru omul care-si da toata silinta. Indiferent la ce lucrezi in momentul de fata, nu lasa ca acest lucru sa te faca sa-ti pierzi curajul. Soarta se schimba mereu si maine sau in alta zi se va intoarce in favoarea ta, daca esti un om muncitor, harnic si ambitios. Nimic nu te dezvolta si nu iti creste curajul precum incercarile care apar in timpul vietii. Daca nu ar fi acestea, cat de monotona ar deveni in cele din urma viata!

Asadar, omului care vrea sa progreseze ii spun: „Nu privi pozitia ta actuala ca pe una permanenta, chiar si daca ai atins succesul. Fii cu bagare de seama si adauga caracterului tau acele calitati care te vor ajuta sa te ridici si mai sus cand apare ocazia. Fii mereu atent si pe faza sa recunosti oportunitatile. Tine minte, atragem acele lucruri pe care ni le punem in minte. Daca noi cautam oportunitati, le gasim.”

 

Daca esti omul care si-a atras anumite oportunitati, cineva, de exemplu, te-ar putea cauta sa ocupi o functie de raspundere. Asadar, cand te gaseste, nu-ti lasa atentia sa rataceasca. Fii pe faza. Demonstreaza chiar acum ca poti sa-ti concentrezi puterile, ca ai caracterul unui om adevarat. Nu arata nici o urma de frica, nesiguranta sau indoiala. Asuma-ti responsabilitatile. Omul care e sigur pe el e sortit sa ajunga in varf. Nici o circumstanta nu-l poate impiedica.

Extras din cartea aparuta la editura Kamala, “Concentrarea – Secretul realizarii perfecte” .

Si asa stau lucrurile cu orice alta ocazie. Daca acum s-au creat conditiile favorabile unei practici spirituale, concentreaza-te si fii cat mai constient, activ si prezent in acest proces al redescoperirii de Sine.

 

DARURILE SUFLETULUI TREZIT

Aici, amintesc  calitatile sufletesti care se trezesc pe masura activarii si dinamizarii armonioase a lui Anahata Chakra – centrul afectiv al fiintei.

Asa cum subliniam in clipurile anterioare, deplina activare a acestui centru conduce la trezirea sufletului si atunci minunate virtuti se exprima intr-un mod neconditionat

RELATII DE TIP SUBIECT – OBIECT

O relatie este cu atat mai implinitoare si evolutiva numai in masura in care ea ne hraneste in plan sufletesc. Din acest punct de vedere, relatia trebuie integrata, nu ca reprezentand ”relatia MEA” cu ceilalti, ci ca ”eu FIIND” in relatie. Ori, aceasta presupune, constienta integrarii fiintei prin realitatea care o defineste cu adevarat: constiinta de sine . Numai aici regasim valorizata corect RELATIA prin perceperea a ceea ce te uneste si in acelasi este unit cu tine insati. O relatie te poate ajuta sa regasesti calea fireasca a unitatii (a non-separarii) tale de ceilalti sau poate conduce la amplificarea starii de izolare si inchistare, a sentimentului separarii si, prin urmare, a suferintei prin lipsa.  Vom intelege mai multe in cele ce urmeaza:

CONSTIENTIZARI CU PRIVIRE LA MANIFESTAREA FIINTEI PE NIVELUL 4

Sunt prezentate aici unele trairi si experiente specifice din punctul de vedere al constiintei, pentru o fiinta care isi dinamizeaza al patrulea centru energetic, Anahata Chakra. Totodată sunt prezentate si unele aspecte perturbatoare corelate cu starea de ”lipsa” sau ”exces” perturbator a energiei pe nivelul acestui centru de forta care controleaza aspectul manifestarii fiintei din punct de vedere afectiv. 

LECTIA …IUBIRII

Extras dintr-o prelegere cu privire la modalităţile de trezire a sufletului, prezentată cu ocazia seminarului consacrat metodelor practice de trezire şi dinamizare al celui de al patrulea plan al fiinţei, Anahata Chakra – centrul iubirii. (vezi şi Arta de a Iubi)

 Iubirea = SUBSTANTIV sau VERB?

Iubirea = OBIECT sau SUBIECT?

Iubirea = CONDIŢIONARE SAU LIBERTATE ?

Să vedem cum stau lucrurile:

EFECTELE PRACTICII YOGA

Am fost întrebat de multe ori despre efectele practicii yoga şi cum pot fi ele obţinute. Dar, cred că întrebarea revelatoare ar fi ”Oare în ce domeniu sau nivel de exprimare al naturii umane yoga nu ar putea produce efecte?” Răspunsul meu aici este foarte rapid: în toate direcţiile de exprimare şi manifestare a fiinţei, yoga aduce beneficii multiple, atunci când este asumată cu responsabilitate şi perseverenţă. În plan fizic, energetic, psihic, mental şi spiritual, recurgând la modalităţi yoghine adecvate, fiecare dintre noi poate obţine anumite efecte binefăcătoare. Chiar şi în domeniul sănătăţii, yoga poate produce multiple efecte vindecătoare.

ALTE REAMINTIRI NECESARE PENTRU FEMEI SI BARBATI

In acest clip reamintesc unele aspecte, poate mai putin cunoscute, legate de integrarea femeii in cadrul cuplului prin ipostaza sa activa. Pe de alta parte, barbatul trebuie sa ajunga sa se deschida cu deplina incredere spre a intelege mesajele pe care femeia i le ofera pentru a-i atrage atentia spre a-i aminti sa nu fie mai putin decat ceea ce el ar putea fi.    

CADRUL EVOLUTIV SPECIFIC FEMININ – MASCULIN

Exista datorita diferentelor dintre barbat si femeie si o ”schema” evolutiva specifica.  Pornind de la asumarea ”rolurilor” si continuand cu modul de a integra viata si relatia de cuplu vom vedea in continuare cum cauta cei doi (barbatul si femeia) sa-si implineasca scopurile.

Un aspect mai putin cunoscut si constientizat il constituie faptul ca barbatul si femeia integreaza intr-un mod specific procesul evolutiv si aceasta determina prin urmare o raportare diferita la celalalt in cadrul relatiei de cuplu.

DIFERENTE DE COMUNICARE

Comunicarea intre oameni si in special cea desfasurata in relatia de cuplu reprezinta un aspect esential prin care cei doi urmaresc sa se faca intelesi unul altuia. Cand nu se produce aceasta este cazul sa ne amintim ca exista diferente mari in modul in care fiecare dintre noi – barbat sau femeie – comunica si este cazul sa producem o modificare. Inteligenta relationala presupune implicit comunicarea (verbala si non-verbala), dialogul si ascultarea reflexiva.  

DE CE BARBATII NU ASCULTA SI FEMEILE NU STIU SA SE UITE LA HARTA

Ii multumesc Cameliei pentru comentariul la articolul anterior Femeia, Barbatul si …Creierul şi pentru linkul oferit.

Allan Pease este un cunoscut expert international in domeniul comunicarii non-verbale. Lucrarile, filmele si casetele sale sunt cunoscute si utilizate de foarte multi oameni, pentru ca el a reusit, intr-un mod adeseori umoristic sa prezinte pentru cei interesati mecanismele si modul de functionare al limbajului verbal si non-verbal optim pe care barbatii si femeile l-ar putea adopta pentru a se face mai bine intelesi. In acest clip, la randul sau scoate in evidenta anumite diferente fundamentale de atitudine si comportament specifice femeii si barbatului.

FEMEIA, BARBATUL SI…CREIERUL

Sunt prezentate unele determinari psiho-mentale specifice la barbat si femeie din perspectiva modului predominant de functionare a creierului.

CELE 3 TENDINTE FUNDAMENTALE REFLECTATE IN JOCUL RELATIONAL

In urma solicitarilor, am inceput sa postez extrase din lucrarile seminarului ”Cei 3 S – Sexualitate, Sanatate, Spiritualitate” consacrat studierii si aprofundarii relatiilor intre oameni, cu o aplicatie asupra relatiilor de cuplu. In clipul urmator, va prezint modul in care se reflecta tendintele naturii individuale TAMAS (stagnarea, inertia, pasivitatea), RAJAS (dinamismul, pasionalitatea, activitatea) si SATTVA (puritatea, armonia, echilibrul) asupra relatiilor si veti intelege, poate mai usor, de ce uneori ne este mai usor in doi, iar alteori ne este foarte greu in interactiunea cu ceilalti sau chiar cu cel apropiat. 

CELE 3 TENDINTE FUNDAMENTALE REFLECTATE IN NATURA INDIVIDUALA

De-a lungul timpului am fost surprins sa descoper subtilitatea psihologica a invataturilor yoghine. Am putut sa descoper in unele texte si invataturi stravechi multe dintre tendintele, atitudinile si tiparele comportamentale descoperite de abia in epoca moderna de catre oamenii de stiinta.

VIZIUNEA – UN SUPORT AL PRACTICII SPIRITUALE

Este practic imposibil, si oricum absurd, sa te angajezi in practica zilnica a meditatiei daca nu ai o viziune asupra acesteia care sa ii confere valoare, sa te indemne sa o practici si sa te convinga ca aceasta este calea ta, si nu doar o alta pasiune de moment. In societatile traditionale, aceasta viziune era oferita si sustinuta continuu de cultura acestora. Daca erai budist, puteai practica linistit meditatia, caci intreaga cultura pretuia aceasta tehnica, pe care o considera insasi calea care duce catre trezirea luciditatii, catre compasiune si catre iluminare, o cale a intelepciunii care conduce la eliminarea suferintei.

In sistemul cultural occidental este insa foarte greu sa gasesti vreun sprijin pentru alegerea unei astfel de cai personale a disciplinei si a perseverentei, cu atat mai mult daca aceasta presupune depunerea unui anumit efort, dublat insa de non-actiune, respectiv cheltuirea unei anumite energii, dar fara obtinerea unui „produs finit” tangibil. Dramatic este ca oricat de mult ne-am propune noi sa devenim o persoana mai buna (respectiv mai calma, mai lucida si mai plina de compasiune), conform viziunii romantice sau naive pe care o avem, sansele de a reusi sunt extrem de reduse in conditiile in care trebuie sa facem  fata continuu agitatiei din viata noastra, care ne influenteaza deopotriva mintea si trupul. Este dificil chiar si sa ne trezim dimineata devreme, cand afara este intuneric si frig, pentru a medita ancorandu-ne in momentul prezent. In cultura occidentala, o cale precum cea a meditatiei facute pentru a deveni deplin constient pare oarecum triviala sau neinsemnata, meditatia fiind mereu lasata pe locul doi sau amanata pe altadata, in favoarea prelungirii somnului de dimineata, sau cel putin pentru a putea sa mai ramanem o vreme in asternuturile calde.

De aceea, daca doresti sa iti asumi calea meditatiei pe termen lung, intr-un mod plenar angajat, ai nevoie de o viziune personala, profunda, tenace si cat mai apropiata de esenta cu care te identifici, de valorile pe care le pretuiesti si de destinatia catre care consideri ca te indrepti. Numai puterea unei astfel de viziuni dinamice si motivatia pe care ti-o procura ea te pot mentine pe cale an dupa an, sustinandu-ti vointa de a practica zilnic si de a accepta cu luciditate tot ceea ce ti se intampla, de a ramane deschis in fata perceptiilor tale si de a renunta la atasamente atunci cand este cazul, in scopul continuarii cresterii spirituale.

Practica meditatiei poate fi considerata oricum, numai romantica nu. Cele mai bune modalitati de a creste din punct de vedere spiritual sunt de regula cele pe care suntem tentati sa le respingem si cele a caror existenta cu greu o recunoastem.

De regula, nu este suficient sa ne facem o idee naiva in legatura cu meditatia, asa cum nu este suficient sa pornim de la premisa ca meditatia este buna pentru noi numai pentru ca a fost buna pentru altii, sau pentru ca intelepciunea orientala ni se pare profunda (la prima vedere), ori pur si simplu pentru ca ne-am facut un obicei din a medita. Viziunea de care vorbim noi trebuie reinnoita in fiecare zi. Ea trebuie sa straluceasca in permanenta in fata noastra ca un far calauzitor, capabil sa ne motiveze si in absenta caruia cu greu putem vorbi de o adevarata constienta. Daca nu dispunem de o astfel de viziune, mai bine ramanem dimineata in pat si ne vedem de somnul nostru.

La randul ei, practica trebuie sa devina o manifestare zilnica a acestei viziuni si trebuie sa includa toate valorile pe care le pretuim mai presus de orice. Ea nu presupune o transformare a noastra in sensul de a deveni altcineva decat suntem, de pilda de a ne calma daca nu ne simtim calmi sau de a fi amabili atunci cand suntem furiosi. Practica luciditatii presupune mai degraba sa ne aducem aminte in fiecare clipa de valorile pe care le pretuim cel mai mult, astfel incat sa nu uitam de ele in tensiunea unui moment sau altul. Daca pretuim cu adevarat virtutea de a fi constient, atunci fiecare moment reprezinta in egala masura o sansa de a practica aceasta virtute.

Spre exemplu, sa spunem ca la un moment dat te simti furios. Chiar daca esti constient de aceasta stare si de faptul ca o manifesti in mod concret, ceea ce conteaza este sa ii monitorizezi clipa de clipa efectele, sa nu pierzi contactul cu cauzele care au stat la baza ei, dar nici cu modalitatile prin care se manifesta (prin gesturile tale, prin tonul vocii, prin cuvintele pe care le folosesti si prin argumentele pe care le aduci), precum si cu impresia pe care o produce ea asupra celor din jur. Am putea spune foarte multe despre manie. De pilda, medicii si psihologii stiu foarte bine ca reprimarea maniei este nesanatoasa, mai ales daca aceasta practica devine o obisnuinta. La fel de nesanatos este insa si sa iti versi furia asupra celorlalti, din aceeasi obisnuinta sau dintr-un spirit al reactivitatii, oricat de „justificata” ti s-ar parea ea. Mania intuneca intotdeauna mintea, atragand dupa ea agresivitate si violenta, chiar daca este pusa in slujba indreptarii unui rau ori a generarii unui efect important. Aceasta intunecare a mintii echivaleaza cu o pierdere a luciditatii, a capacitatii de a constientiza obiectiv realitatea prezenta, indiferent daca tu esti cel care are dreptate sau nu. De multe ori, odata pornit, torentul maniei nu mai poate fi oprit. Constientizarea intr-un astfel de moment iti poate permite sa vezi toxicitatea acestei energii pentru tine si pentru cei din jur. Ea conduce automat la o diminuare a starii de furie, pe care o percepi ca fiind neadecvata, chiar daca teoretic tu esti cel care are dreptate. Aceasta toxicitate inerenta maniei otraveste tot ce atinge. Pe de alta parte, daca energia ei poate fi transformata in forta si in intelepciune, fara a fi epuizata in explozia generata de implicare si de convingerea ca tu esti cel care are dreptate, puterea ei se multiplica, la fel ca si capacitatea ei de a transforma deopotriva obiectul maniei si sursa ei.

Daca esti constient de contextul maniei (tale sau a altuia) chiar in momentul in care se produce aceasta, si mai ales in momentul in care mania atinge apogeul, pornind de la premisa ca trebuie sa existe un principiu mai vast si fundamental care sta la baza ei si de care ai uitat in focul emotiei, poti intra intr-o stare de luciditate care nu are nimic de-a face cu energia maniei. Aceasta luciditate percepe starea de furie, ii cunoaste profunzimea, dar este mai mare decat ea. De aceea, luciditatea poate contine in sine mania, la fel ca un vas de gatit care contine in el un aliment. Vasul luciditatii ne ajuta sa ne domolim furia si sa ne dam seama ca efectele ei distructive sunt intotdeauna mult mai vaste decat cele benefice, chiar daca nu acesta este scopul pe care ni-l propunem. In acest fel, luciditatea ne ajuta sa transformam mania (la fel cum vasul serveste la gatirea alimentului), iar apoi sa o digeram, astfel incat sa-i putem folosi energia intr-un mod pozitiv, si in final chiar sa o transcendem, prin transformarea reactiei automate intr-un raspuns constient. Aceasta optiune, la fel ca si altele care ne stau la dispozitie, deriva din constientizarea plenara a situatiei in ansamblul ei.

Viziunea pe care o avem este strans legata de valorile pe care le pretuim, dar si de perceptia noastra individuala asupra scopului suprem al vietii. Ea include cele mai importante principii ale noastre. Nu este suficient sa crezi in iubire; trebuie sa te intrebi intotdeauna cu luciditate daca traiesti aceasta stare, sau doar vorbesti foarte mult despre ea… La fel, nu este suficient sa crezi in compasiune, in non-violenta, in bunatate, in intelepciune, in generozitate, in pacea interioara, in solitudine, in non-actiune, in echilibru si luciditate; toate aceste calitati mai trebuie si manifestate in viata de zi cu zi. Numai prin asumarea constienta a intentiilor noastre putem sa urmam in mod real calea meditatiei, fara ca aceasta sa devina un simplu exercitiu mecanic pe care il practicam in virtutea obisnuintei sau ca urmare a convingerilor noastre superficiale.

Practica!

Pune-ti intrebarea de ce doresti sa meditezi. Nu lua drept bune primele raspunsuri care iti trec prin minte. Mai bine noteaza-le in scris si fa o lista cu ele. Continua apoi sa iti pui aceasta intrebare. Pune-ti astfel de intrebari si in privinta valorilor tale, a principiilor pe care le pretuiesti cel mai mult. Fa o lista cu tot ceea ce este important pentru tine. Intreaba-te: „In ce consta viziunea mea, cea care ma ajuta sa ma definesc pe mine insumi si sa imi stabilesc directia catre care ma indrept? Reflecta oare aceasta viziune adevaratele mele valori si intentii? Imi amintesc in viata de zi cu zi sa manifest efectiv aceste valori? Imi pun in practica intentiile? Cum ma manifest acum, la serviciu, in familie, in relatiile cu ceilalti oameni, atunci cand sunt singur cu mine? Cum imi doresc sa fiu? Ce pot face pentru a-mi transpune in practica viziunea, valorile pe care le pretuiesc? Cum reactionez in fata propriei mele suferinte? Dar in fata suferintei celorlalti?”

Extras din lucrarea “Meditatia – arta de a fi constient”de Jon Kabat-Zinn, Editura Kamala.

TAPAS – INTREBARI SI RASPUNSURI

Am raspuns aici unor intrebari nascute cu privire la TAPAS. Apar si anumite clarificari de natura practica in abordarea TAPAS-ului ca actiune purificatoare. Veti remarca si cateva interpelari si situaţii de viata generate de noile optiuni. Unele dintre ele chiar …amuzante.

RAPORTUL VOINTA – IMAGINATIE

Printre resursele cele mai importante pe care le avem pentru a ne motiva sa actionam intr-o anumita directie, imaginatia este una dintre cele mai importante. Dar vom vedea ca modul in care ne reprezentam mental lucrurile depinde foarte mult de resursele interioare pe care le avem si de modul in care controlam procesele imaginative.

BINELE ”CALDUT” ESTE ADESEORI INFRANT

De ce multi dintre noi am ajuns sa fim neincrezatori in ordinea lucrurilor si in justitia umana obisnuita? De ce ”raul” pare ca iese adeseori invingator in ciuda evidentelor? Aceste intrebari fac parte dintr-o multime de astfel de ”aparente” enigme, pe care ratiunea umana comuna este greu sa le patrunda. Iata aici cateva posibile explicatii:

CATEVA SFATURI PENTRU A DEVENI OPTIMISTI

Aici sunt prezentate cateva idei pe care este posibil sa le cunoasteti deja. Provocarea cea mare este de a le transpune si a integra aceste sfaturi in viata de zi. Veti vedea ca trecerea de la un mod de a vedea lucrurile, la altul implica exersarea CONSTIENTEI si asumarea cu mult curaj a noilor optiuni.

OPTIMISM VERSUS PESIMISM

In postarea anterioara am prezentat cateva idei despre ceea ce inseamna ”a fi” optimist. Sa vedem in cele ce urmeaza, in antiteza, ce inseamna ”a fi” pesimist. Vom intelege poate si mai bine, prin contrast, ca atitudinea pozitiva a optimistului este cea care poate produce conditiile salvarii chiar si in anumite conditii dramatice. 

OPTIMISMUL IN PROCESUL TRANSFORMARII SPIRITUALE

De ce unele atitudini, mai mult decat altele, ne pot sustine in anumite conjuncturi sau scopuri pe care ni le propunem? Deoarece atunci sunt create premizele unei suis-generice alinieri sau directionari concentrate a resurselor noastre si atunci corpul, energia, psihicul şi mintea pot functiona ”sincron”. Cu alte cuvinte, abordarea acelei atitudini genereaza cele mai multe sanse de reusita. Dintre aceste atitudini ce definesc tipologia ”invingatorului”, OPTIMISMUL se afla la loc de cinste.

DESPRE SCEPTICISM SI SUSPICIUNE

Urmatoarele idei vin sa completeze ”portretul” psihologic al multor persoane neincrezatoare in ele si in semenii lor. Aceste aspecte sunt cu atat mai mult adevarate cu cat acele persoane au avut in viata lor parte de mai multe deceptii si dezamagiri de la ceilalti.

DESPRE NEINCREDERE

Atunci cand vrem sa ne evaluam propriile posibilitati este bine sa recunoastem si cat de increzatori sau neincrezatori suntem. Aceasta incredere sau neincredere se poate exprima cu privire la noi sau la universul exterior. Iata aici cateva idei menite sa va clarifice aceste aspecte.

DE LA INCREDERE … LA CREDINTA

Daca o serie intreaga de idei si credinte la care am aderat ne indeparteaza de noi insine, de semenii nostri, de Dumnezeu, facându-ne sa nu mai credem in Bine, in Iubire, in Adevar, in Frumusete, in Armonie, putem fi siguri ca acele credinte (religioase sau nu) sunt gresite. Urmarea va fi Dez-amagirea si Suferinta sub o forma sau alta.