LECTIILE VIETII

LECŢIILE VIEŢII

Aţi observat vreodată că în viaţă anumite experienţe tind să se repete mereu? Aţi observat că relaţiile de cuplu pe care le aveţi seamănă foarte mult între ele, ca şi când persoana cu care v-aţi recăsătorit este aceeaşi, numai că are un alt aspect fizic şi un alt nume? V-aţi confruntat parcă mereu cu acelaşi tip de şef? V-aţi aflat deseori în situaţii asemănătoare cu diferiţi colegi de serviciu?

Dacă suntem atenţi, vom observa că în viaţa noastă lecţiile se repetă până când le învăţăm. În consilierea cuplurilor, s-a constatat că deseori cei care divorţează se recăsătoresc, de regulă, cu acelaşi gen de persoană de care s-au despărţit.

Întreaga viaţă vom atrage aceleaşi lecţii şi acei profesori care să ne înveţe aceeaşi lecţie până când ne-o vom însuşi. Singurul mod de a ne elibera singuri de obişnuinţele şi înclinaţiile dăunătoare pe care avem tendinţa să le repetăm este să ne modificăm atitudinea în care privim lucrurile, să răspundem într-un mod superior diferitelor conjuncturi ale vieţii, astfel încât să devenim cât mai conştienţi şi să învăţăm din lecţiile pe care le primim de la viaţă. Pentru a depăşi aceste situaţii neplăcute care se repetă, este necesar să înţelegem faptul că ceva din interiorul nostru continuă să atragă acelaşi tip de persoană sau de problemă, oricât de dureroasă ar fi o astfel de relaţie sau situaţie. Lecţiile vieţii se vor repeta pentru noi, în forme variate, până când le vom învăţa.

Carl Jung afirma: „Nu se ajunge la conştiinţă fără suferinţă”. Această afirmaţie este valabilă doar atunci când fiinţa în cauză nu ajunge să înţeleagă necesitatea producerii unui anumit eveniment. Nu este absolut necesară suferinţa pentru o transformare reală şi profundă.

Este esenţial să conştientizăm, să identificăm şi să înţelegem mecanismele stereotipe mentale pe care le repetăm mereu şi mereu, iar apoi să le eliminăm din comportamentul nostru. Uneori nu este un lucru uşor, pentru că presupune efectuarea unor schimbări fundamentale. În general, ni se pare mai uşor şi mai confortabil să rămânem aşa cum suntem, într-o situaţie călduţă. A rămâne însă neschimbaţi împiedică evoluţia spirituală.

Cum ne oglindesc pe noi înşine relaţiile cu ceilalţi?

Dacă vom învăţa să privim relaţiile interumane ca pe nişte oglinzi fidele ale naturii noastre, care ne revelează modul în care putem controla procesul nostru de transformare interioară, vom putea sa să ne înţelegem mai bine pe noi înşine. Există în general câteva moduri de a privi relaţiile cu ceilalţi, pe care le vom descrie în continuare, care diferă între ele prin modul în care le conştientizăm şi le înţelegem.

– Există oameni care percep relaţiile cu ceilalţi ca având un scop în ele însele. Astfel, ei îşi creează relaţii de diferite tipuri în scopul satisfacerii nevoilor de prietenie, sexualitate, stabilitate financiară, etc. Atenţia le este focalizată pe forma exterioară a relaţiilor şi pe ceea ce dau în schimb – afecţiune, efort, respect, prietenie, bani sau securitate. Deoarece privesc relaţiile din perspectiva satisfacerii unor nevoi, ei au tendinţa să le controleze aşa cum vor ei. Conştienţi sau nu, încearcă să îi manipuleze pe ceilalţi, iar acest lucru le limitează trăirile şi îi împiedică să ajungă la relaţii profunde.

– Pe de altă parte, există oameni care consideră relaţiile în general, şi în special pe cele cu fiinţe de sex opus, ca fiind inutile sau ca pe nişte obstacole în vederea împlinirii scopului lor în viaţă, fie el o carieră sau un ţel spiritual. Neîndrăznind să accepte forţa imensă de transformare a sexualităţii, ei o privesc ca pe o frână în calea evoluţiei lor şi de aceea, optează pentru celibat şi singurătate.

– Dar există şi calea transformării conştiente, în care învăţăm să acordăm importanţa cuvenită relaţiilor interumane şi totodată să fim mai conştienţi de modul în care comunicăm cu ceilalţi. Pe această cale, sexualitatea nu este negată, ci este considerată una dintre cele mai importante forme de exprimare a forţei noastre vitale.

Recunoaştem de asemenea că suntem fiinţe spirituale, nelimitate la corpul nostru fizic şi la emoţiile noastre, de aceea este important să avem periodic „momente de întâlnire” cu noi înşine, cu Dumnezeu, în singurătate.

Pe această cale a transformării este necesar să înţelegem că relaţiile noastre cu ceilalţi oameni sunt nişte oglinzi fidele care ne reflectă lecţiile de care avem nevoie pentru a evolua. Toate aspectele fiinţei noastre influenţează relaţiile pe care le stabilim cu ceilalţi. Iată de ce aceste relaţii reflectă continuu nivelul nostru de evoluţie spirituală. Dacă vom învăţa să vedem în relaţiile noastre, ca în nişte oglinzi miraculoase, ceea ce mai avem de învăţat pentru a deveni fiinţe perfecte, ele ne vor revela în mod direct încotro trebuie să mergem in cadrul acestui proces evolutiv. Fiecare dintre relaţiile noastre de-a lungul vieţii – cu prietenii, colegii, vecinii, copiii şi ceilalţi membrii ai familiei, precum şi cu noi înşine – ne reflectă propria imagine. Chiar şi întâlnirea unui străin poate fi uneori o experienţă plină de învăţăminte.

Uneori este mai greu să privim în interiorul nostru şi să sesizăm ce „nu e în regulă” cu noi. De aceea e bine să urmărim să vedem în relaţiile noastre, aşa cum am privi în nişte oglinzi, propriile procese interioare. Astfel înţeles rolul relaţiilor noastre cu ceilalţi, ele devin un valoros mod de cunoaştere care ne va înfrumuseţa chiar prin spiritualizarea celei mai importante relaţii – aceea cu noi înşine.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s