ALIMENTATIA IN LUPTA CU BOALA

ALIMENTATIA: Aliatul nostru pretios

În rândurile ce urmează ne propunem să prezentăm succint câteva dintre metodele cele mai eficiente ale medicinii naturale de a lupta cu durerea şi boala în cea mai simplă manieră: prin intermediul alimentaţiei. Vom putea descoperi astfel, în lumina ultimelor cercetări şi descoperiri în domeniul nutriţiei, că actul hrănirii, pe care îl realizăm cu consecvenţă de zeci de mii de ori de-a lungul existenţei noastre, reprezintă mijlocul cel mai simplu de a ne menţine sau redobândi starea de sănătate.

– Un terapeut naturist afirma cu o aparentă duritate, dar şi cu înţelepciune, după numeroşi ani consacraţi ajutorării oamenilor: “Dacă noi am fost lipsiţi de tenacitate şi consecvenţă în menţinerea unui regim de viaţă sănătos şi spiritual, Dumnezeu ne pune uneori în faţă unul dintre adversarii cei mai tenace şi mai consecvenţi: diferitele boli şi suferinţe. Aceşti “adversari” nu pot fi păcăliţi în mod simplist, nu putem fugi de ei şi nici nu putem să îi anihilăm definitiv fără a schimba ceva în primul rând în noi înşine. Dacă nici atunci, în confruntarea cu suferinţa şi boala, cu durerea, nu reuşim să trezim în noi acel gram de înţelepciune care să ne facă să schimbăm cu adevărat ceva din modul nostru adesea eronat de a ne conduce existenţa, nu rămâne decât ca ea, suferinţa îndelungată, să fie pentru noi învăţătorul pe care îl merităm.”

Cei mai mulţi dintre oameni se confruntă cu durerea fizică în diferite perioade sau momente ale vieţii lor. Pentru unii dintre ei, afectaţi de tulburări grave ale stării de sănătate, suferinţa fizică a devenit deja o prezenţă constantă de-a lungul vieţii, rezistând cu încăpăţânare în faţa diferitelor forme de tratament. Încercând de-a lungul timpului diferite medicamente şi remedii, mulţi dintre cei care ajung să se confrunte cu asemenea situaţii de boală omit să apeleze la una dintre cele mai străvechi şi eficiente metode de ameliorare şi chiar vindecare: alimentaţia naturală terapeutică.

Ignoranţa care persistă încă în acest domeniu al dietoterapiei face ca spre exemplu, un bolnav de cancer să consume inconştient mari cantităţi de carne şi alimente grele, cei afectaţi de diabet să apeleze cu seninătate la zaharină ca un înlocuitor “valoros” al zahărului, iar meniul celor aflaţi în convalescenţă după o boală îndelungată este nu arareori asezonat cu puţin pui fiert sau alte cărnuri aşa-zis “uşoare”.

Alimentaţia modernă dar nu intotdeauna sanatoasa

Poate să pară oarecum contradictorie expresia “dietoterapie naturistă” având în vedere că majoritatea alimentelor pe care le consumă un om în mod obişnuit provin din surse naturale. Cu toate acestea, este mai uşor să înţelegem această exprimare observând că modul actual de hrănire tinde să fie tot mai mult axat pe alimente prelucrate industrial, semipreparate, conservate, cu adaos de îndulcitori, aromatizanţi, coloranţi, conservanţi, amelioratori de gust etc. Acest tip de alimentaţie s-a impus de mult timp mai ales în zonele urbane, în defavoarea alimentelor cu adevărat naturale, a fructelor, legumelor proaspete, a produselor lactate naturale şi a altor alimente valoroase pentru sănătate.

Iată doar câteva dintre caracteristicile dominante ale alimentaţiei moderne, lipsită în mare măsură nu numai de valoare terapeutică, dar adesea chiar şi de proprietăţile nutritive necesare unei bune dezvoltări a organismului:

  • pâinea integrală şi terciurile de cereale au fost gradat înlocuite cu produsele din făină albă

  • cea mai mare parte a alimentelor sunt prelucrate în diferite grade, fie industrial, fie termic

  • consumul de proteine şi grăsimi animale a crescut în defavoarea consumului de legume şi fructe

  • sarea este utilizată în cantităţi mari, uneori în exces, mai ales în semipreparate sau în produsele de tip snacks

  • dulciurile cu zahăr sau îndulcitori artificiali sunt folosite în cantităţi considerabile, atât în cazul copiilor cât şi al persoanelor adulte

  • produsele naturale (legumele şi fructele) sunt consumate ceva mai puţin în stare proaspătă, ceea ce conduce la o carenţă de vitamine, minerale şi enzime în alimentaţia modernă, carenţă ce se încearcă să fie compensată prin adaosuri de vitamine şi minerale adăugate la diferite alimente sau sub forma suplimentelor alimentare sintetice

  • alimentele bogate în clorofilă (verdeţuri, cât mai puţin preparate termic) sunt consumate în doze mult mai reduse ceea ce conduce de asemenea la carenţe de vitamine şi minerale.

Având în vedere că acest tip de alimentaţie care este la ora actuală atât de răspândită în Occident şi care a fost adoptată mimetic tot mai mult şi în ţara noastră, produce în timp serioase tulburări ale sănătăţii, este de înţeles de ce se pune problema unei dietoterapii naturiste, atât ca mijloc de profilaxie şi menţinere a sănătăţii, cât şi ca un mijloc valoros de vindecare.

Bariera psihologică

Care sunt însă motivele pentru care cele mai multe dintre metodele dietoterapeutice cunoscute deja de zeci de ani de zile ca având efecte uneori miraculoase în bolile grave, continuă să fie atât de puţin cunoscute şi aplicate, ba chiar mai mult, uneori combătute sau complet ignorate? Având în vedere că instinctul de hrănire este unul dintre primele instincte care apare, fiind astfel una dintre cele mai vechi şi profunde impregnări produse în trupul şi mintea noastră, este firesc ca actul hrănirii şi tipul de alimente pe care le consumăm să aibă rădăcini adânci şi în mintea şi psihicul fiecărui om, fiind puternic legat de obişnuinţe, preferinţe, prejudecăţi, tradiţii etc. Tocmai de aceea, adoptarea unui nou mod de hrănire şi implicit a unui mod de viaţă diferit, nu reprezintă întotdeauna o sarcină simplă sau uşor de acceptat. Efortul care trebuie depus la început în direcţia modificării obişnuinţelor culinare nu poate fi depus din păcate de către oricine, îndepărtându-i de tratamentele naturale eficiente pe cei nehotărâţi sau sceptici.

Pentru a trece cât mai uşor de veritabila “barieră psihologică” creată relativ la alimentaţie de-a lungul timpului, este necesar ca cel care face primii paşi în folosirea dietelor naturale să aibă în vedere câţiva factori importanţi pentru buna desfăşurare a tratamentului:

Modificările în alimentaţie sunt mult diferite de folosirea unor simple medicamente pentru că ele presupun un efort de modificare a stilului de viaţă. Este posibil ca mai ales la început să trebuiască să acordaţi mai mult timp preparării hranei şi chiar învăţării sau experimentării unor noi moduri de preparare a alimentelor. Mai ales la început, acesta poate să pară un obstacol, dar cu ajutorul unor cărţi cu reţete naturiste şi cu multă bunăvoinţă, meniul devine în foarte scurt timp delicios. Chiar dacă vă consideraţi o persoană foarte ocupată, trebuie să vă daţi seama că puţinul timp acordat acum deprinderii cu o alimentaţie sănătoasă vă va scuti o dată cu trecerea anilor de un timp de zeci de ori mai lung petrecut în sălile de aşteptare ale cabinetelor medicale…

Nu consideraţi că este inutil să vă informaţi despre modul de preparare şi utilizare a unor alimente naturale pe care până acum nu le-aţi mai folosit sau nu le cunoaşteţi bine. Soia şi preparatele din soia, hrişca, lintea, polenul apicol, salatele de crudităţi, seminţele oleaginoase (susan, nuci, alune), precum şi alte alimente mai rar utilizate într-o alimentaţie obişnuită, nu vor da doar o notă aparte meniului dumneavoastră, ci constituie în acelaşi timp adevărate surse de energie. Scopul unei alimentaţii naturale nu este în nici un caz înfometarea, ci o acţiune profund purificatoare şi regenerantă asupra organismului, de aceea este important ca meniul să fie variat şi să conţină toate elementele necesare unei dezvoltări armonioase.

Este foarte important să simţiţi că alimentele pe care le preparaţi şi consumaţi sunt GUSTOASE. Regimul alimentar naturist nu înseamnă nici pe departe o dietă sordidă de spital sau o manieră de a ne chinui consumând preparate cu un gust strident sau lipsite de gust. Folosind cu abilitate condimentele (să nu uităm că există cel puţin 30 de condimente accesibile în magazinele naturiste) şi uleiurile vegetale obţinute prin presare la rece putem da o savoare specială diferitelor mâncăruri, chiar şi în diete ceva mai restrictive.

Regimurile purificatoare mai severe, de tipul diferitelor forme de post cu sucuri şi crudităţi sau a regimurilor cu cereale (de tip Ohsawa), trebuie să fie însoţite cu atât mai mult de o înţelegere adecvată a fenomenelor care se produc. Terapeuţi celebri ca George Ohsawa, Waerland, Breuss, Bircher-Benner au menţionat în lucrările lor apariţia, în timpul acestor cure, a fenomenului cunoscut în terapia naturistă sub numele de dezintoxicare. Acest fenomen complex de drenaj şi eliminare a produşilor nocivi din organism este însoţit aproape întotdeauna şi de unele simptome mai puţin agreabile cum sunt: scaune mai frecvente, transpiraţie cu miros puternic, uneori uşoare senzaţii de ameţeală (ca urmare a unei acţiuni intense de dezintoxicare la nivelul ficatului) şi chiar reapariţia pentru scurte durate de timp a simptomelor unor boli mai vechi, simptome care pot fi relativ intense, dar nu persistă un timp îndelungat. Acestea nu trebuie să ne sperie, ci dimpotrivă, este necesar să înţelegem că toxinele din organism sunt acum eliminate.

Diete blânde pentru bolile grave

Metodele de dietoterapie pe care le prezentăm în cele ce urmează reprezintă procedee de alimentaţie accesibile majorităţii oamenilor, nu implică restricţii foarte drastice şi pot să aducă mult bine în viaţa celor care se confruntă cu boli diverse, de la simple gastrite sau stări de convalescenţă, la reumatism, poliartrită sau ca adjuvante în afecţiuni tumorale. Este recomandat ca în perioada utilizării unor astfel de metode de alimentaţie să se apeleze în paralel la tratamentul pe bază de plante cu efecte vindecătoare, în cazurile grave fiind necesară şi supravegherea medicală de specialitate.

1. Regimul alimentar naturist integral

Reprezintă poate cea mai simplă şi mai blândă modalitate de hrănire în cazul confruntării cu boala. Acest regim naturist integral poate fi realizat pornind de la o idee foarte simplă: organismul uman este înzestrat cu o capacitate extraordinară de refacere, cu o putere uimitoare de restabilire a funcţiilor sale, cu condiţia să fie lăsat să facă aceasta. Primul pas în această direcţie este acela de a exclude din alimentaţie pentru o perioadă de timp toate acele alimente care au un anumit potenţial toxic şi care pot să îngreuneze astfel procesele naturale de eliminare, de purificare şi regenerare a organismului. Pentru a înceta să perturbăm acţiunea de refacere ce se poate exercita în mod natural în fiinţa noastră vom avea în vedere să eliminăm complet din alimentaţie următoarele alimente:

Carnea – naturiştii consideră că este unul dintre alimentele care predispun la apariţia unei forme de intoxicaţie a organismului. În urma metabolismului proteinelor din carne, rezultă un număr crescut de produşi amoniacali şi modificarea echilibrului florei microbiene de la nivelul intestinului gros; în final pot rezulta produşi cu toxicitate ridicată ca indol, scatol, putresceină, cadaverină care sunt absorbiţi în organism. Animalele sunt hrănite cu nutreţuri combinate cu hormoni de creştere. Dacă luăm în calcul şi faptul că cel mai adesea carnea procurată din comerţ este “îmbibată” cu numeroşi aditivi cu rol de conservare sau colorare, devine de la sine înţeles de ce ea este prima în lista alimentelor ce nu vor fi utilizate în cadrul acestui regim alimentar.

alcoolul – este marele inamic al stării de sănătate, fiind considerat drept un factor de risc într-un foarte mare număr de boli, în special în cele ce afectează inima, ficatul, stomacul şi sistemul nervos. În cazul oricărei afecţiuni tumorale, alcoolul este complet contraindicat, deoarece el poate accelera considerabil evoluţia bolii.

cafeaua – stimulează puternic, paroxistic, dar nenatural, activitatea sistemului nervos, creând în acelaşi timp premizele unei stări de depresie imediat ce efectul maxim a trecut. Acest tip de acţiune diminuează gradat rezervele vitale ale organismului şi îi perturbă capacitatea de reacţie, conducând în timp la surescitare şi oboseală nervoasă

zahărul – creşte aciditatea în corp, “biciuieşte” pancreasul endocrin crescând necesarul de insulină al organismului, favorizează sinteza crescută de grăsimi care se depun în ţesutul adipos, este considerat un factor important în instalarea aterosclerozei, obezităţii, diabetului zaharat, a cariilor dentare şi favorizează instalarea diferitelor infecţii cu ciuperci sau viruşi prin slăbirea imunităţii. Datorită rafinării excesive, zahărul alb rămâne în final doar un produs chimic cu o structură simplă, golit de orice urmă de vitamine, enzime, minerale sau alte substanţe nutritive.

alimentele cu aditivi chimici – efectele nocive ale aditivilor sunt binecunoscute şi au fost prezentate pe larg şi în paginile revistei noastre. Condiţia de boală fiind deja o stare de dezechilibru a sistemului nostru corporal şi energetic, chiar şi aşa-numiţii aditivi “inofensivi” pot să constituie o frână în calea procesului de refacere. În categoria acestor alimente sunt incluse toate tipurile de preparate conservate, afumate, chips-uri, snacks-uri, maioneze, băuturi răcoritoare etc.

apa de băut clorurată (de la robinet) va fi înlocuită cu apă minerală naturală (fără adaos de bioxid de carbon), apă de izvor sau apă plată. Este recomandată folosirea apei minerale de Vâlcele, a apei Pi sau a altor tipuri de apă cu efecte terapeutice.

În urma acestor date, ne putem întreba ce vom mânca? Răspunsul este simplu: toate alimentele naturale care nu au fost menţionate ca fiind contraindicate: legume şi fructele proaspete sau preparate, cereale, seminţe oleaginoase, uleiuri vegetale obţinute prin presare la rece, miere de albine, lactate, ouă de casă (cu moderaţie), toate boabele leguminoaselor şi bineînţeles condimentele care vor spori puterea digestivă şi vor conferi un gust foarte agreabil preparatelor culinare.

Recomandări ale acestei diete: ea poate fi considerată primul pas de tratament natural prin alimentaţie, în cazul oricărei perturbări sau afecţiuni. Un prim pas, fireşte, nu este întotdeauna suficient, dar chiar fără a avea alte cunoştinţe de nutriţie naturistă putem să fim convinşi că nu greşim acţionând astfel, indiferent dacă este vorba de cazuri foarte grave de parkinson, tulburări nervoase, tumori maligne (cancer), afecţiuni cardiace, ulcer sau simple cistite. Bineînţeles, în cazul bolilor grave este necesar ca după această primă etapă, următorii paşi să fie făcuţi de la caz la caz în funcţie de necesităţi, printr-o corelare a dietelor naturale drastice cunoscute în terapia naturală cu tratamentul fitoterapeutic şi alte modalităţi de reechilibrare.

2. Cura de vindecare prin alimentaţie Yang

Unul dintre principiile de bază ale medicinii tradiţionale chineze spune că pretutindeni în Univers există două tipuri fundamentale de energie: energia feminină şi energia masculină, aspectul lunar şi aspectul solar, electric şi magnetic, minus şi plus, rece şi cald. Denumite tradiţional Yin şi Yang, cele două aspecte complementare care se regăsesc în tot ceea ce există au constituit de mai multe mii de ani baza acupuncturii şi a întregului sistem medical tradiţional chinez. La începutul secolului XX, medicul de origine japoneză George Ohsawa a pus bazele unui sistem de vindecare de o valoare inegalabilă: macrobiotica. Regimurile macrobiotice se bazează în esenţă pe consumarea alimentelor în funcţie de predominanţa lor energetică Yin sau Yang, predominanţă ce va fi întotdeauna în acord cu tipul de perturbare al afecţiunii cu care ne confruntăm.

Vindecându-se în mai multe rânduri de boli tropicale considerate incurabile la acel moment, Ohsawa însuşi s-a convins de necesitatea unor astfel de regimuri alese în funcţie de energetica alimentelor.

De ce este necesar un regim Yang?

În viziunea practicanţilor macrobioticii, cele mai multe dintre bolile civilizaţiei actuale sunt boli de natură Yin. Ele sunt cauzate de o alimentaţie mult prea prelucrată, de o suprastimulare senzorială (mai ales vizuală şi sonoră), totul pe fondul unei sensibilităţi psihice şi emoţionale exacerbate. Astfel, din categoria bolilor Yin fac parte: reumatismul cronic, obezitatea, chisturile, cancerul, afecţiunile renale cronice, diferitele afecţiuni ale sistemului nervos, cele mai multe dintre bolile psihice, depresiile, afecţiunile splinei, etc. În general, bolile care au o evoluţie lentă şi o tendinţă de cronicizare, cele care sunt asociate cu o anumită stare de apatie din partea bolnavului, de o lipsă a capacităţii de mobilizare, subfebrilitate, stări de teamă şi anxietate, precum şi cele în care apar dureri profunde şi foarte intense, greu suportabile, ţin de un exces al energiilor de tip Yin. Folosind pentru o perioadă suficient de mare de timp alimentele Yang, se poate remarca un efect puternic de întărire a sistemului corporal şi în acelaşi timp de creştere a tonusului psihic, a încrederii în sine, a puterii de expresie a personalităţii şi a voinţei.

Prezentăm în continuare lista alimentelor preponderent Yang, alimente ce vor alcătui singurele ingrediente ale alimentaţiei pentru câteva luni:

Cereale: orez, mei, grâu, orz, ovăz, hrişcă, porumb, germeni de cereale.

Legume: varză albă, păpădie, lăptucă, andive, varză creaţă, praz, ridiche de lună, nap, ceapă, pătrunjel, asmăţui, soia, morcov, dovleac, morcovi, salsifi, brusture, creson, rădăcină de păpădie, seminţe de dovleac prăjite, ţelină, dovlecel, fasole verde, ridiche neagră, spanac, usturoi verde, gulie, varză de Buxelles, conopidă, praz, urzică, broccoli, varză roşie.

Seminţe: susan, floarea soarelui, dovleac

Produse animale: ouă fecundate, brânză roquefort, brânză şi lapte de capră, ghee (unt clarifiat)

Fructe: fragi, gutui, măceşe, mure, stafide, afine, agrişe, coacăze, rodii, dracilă, zmeură, mure, castane comestibile, mere

Oleaginoase: măsline negre, alune, nuci, fistic, migdale

Băuturi: macerat sau ceai din muşeţel, rozmarin, malţ, cicoare, cafea de cicoare, cafea de păpădie, ceai dragon, ginseng

Leguminoase: năut, soia, linte

Diverse: brânză de soia (tofu), icre, mânătarcă, pastă de susan, polen, sare marină nerafinată

Uleiuri: măsline, porumb, migdale, soia, muştar, rapiţă, floarea soarelui, susan.(se recomandă consumul uleiurilor vegetale obţinute prin presare la rece!)

Condimente: scorţişoară, mărar, busuioc, cimbru, rozmarin, cimbrişor, ceapă, pătrunjel, salvie, hrean (rădăcină sau frunze), şofran, cicoare sălbatică, genţiană, ţelină, anason, mentă, muştar, tarhon, turmeric, arpagic, leurdă, leuştean, nucşoară, ardei iute, chimen (se administrează sublingual în crize cardiace), coriandru, dafin, ghimbir, piper negru, usturoi, cardamon, ienibahar, negrilică, schinduf, cuişoare, sovârf.

Acest regim alimentar este recomandat în principal în tulburări ca: răceli şi gripe frecvente, cu tendinţă de revenire; stări de slăbiciune psihică, sensibilitate exagerată la stimulii exteriori, tendinţa de a plânge uşor şi fără motiv, anxietate; afecţiuni datorate stresului, supărării sau mâhnirii; fibroame, chisturi; formaţiuni tumorale maligne (ca un adjuvant foarte valoros); tulburări respiratorii cronice; afecţiuni cronice ale oaselor şi articulaţiilor (reumatism, gută, artrită); tulburări psihice; atonie gastrică, cataractă în faza incipientă; psoriazis; sterilitate şi impotenţă.

3. Dieta lichidă

Acest regim este denumit astfel în primul rând datorită principalei calităţi pe care o vor avea alimentele care îl compun – vor fi lichide, sub formă de paste, supe, terciuri sau sucuri, foarte uşor de asimilat şi care conferă energia necesară organismului. Dieta lichidă face parte dintre metodele blânde ale dietoterapiei naturiste, metodă ale cărei efecte sunt însă binevenite în foarte multe dintre acele situaţii în care pare că “nimic nu mai merge” din punctul de vedere al hrănirii. Atunci când apetitul este foarte redus, în convalescenţă, în afecţiuni gastrice şi hepatice, în cazul bolilor în care e necesar un aport suplimentar de lichide, în tulburări asociate cu o senzaţie de răceală şi greutate în corp sau pur şi simplu atunci când bolnavul nu suportă alimentele uscate şi tari, atunci când există scaune diareice puternice, când alimentele solide declanşează destul de uşor senzaţii dureroase sau greaţă – toate sunt situaţii în care dieta lichidă este binevenită.

Alimentele principale care vor fi utilizate în cadrul acestei diete sunt:

Cerealele integrale: grâul şi orezul integral, hrişca, făina de porumb (mălaiul) – se vor prepara sub formă de terciuri (mămăligă), care se consumă întotdeauna calde. Toate terciurile de cereale se prepară în acelaşi mod cu mămăliga, iar pentru a le conferi un gust şi mai atractiv se vor adăuga suplimentar puţin ulei sau unt, sare, condimente şi chiar garnituri de legume foarte bine fierte. Este important ca aceste preparate culinare să fie preparate cu suficientă apă, astfel încât să fie în stare semi-lichidă.

Legumele: este vorba în primul rând de rădăcinoase (morcovi, ţelină, pătrunjel, sfeclă roşie, gulii), dar se pot folosi la fel de bine şi cartofii sau ceapa. Toate legumele se consumă în cadrul acestui tip de dietă foarte bine fierte, astfel încât în final ele să poată fi transformate într-o pastă (pasate) în mod similar mâncărurilor pentru copii. Supele pasate din legume se pot prepara foarte rapid dacă la scurt timp după fierbere se adaugă ulei sau unt, condimente adecvate şi se introduc într-un robot de bucătărie (blender). Ceea ce rezultă în final este un preparat cald şi omogen, uşor uleios, deosebit de gustos şi care se va asimila în organism cu o mare rapiditate. O altă variantă de preparare, care se va consuma totuşi în doze mai reduse decât supele pasate, este mâncarea de legume, respectând însă condiţia ca toate să fie foarte bine fierte şi să aibă şi acum o cantitate ceva mai mare de apă.

Fructele: în această situaţie fructele se consumă în special sub formă de compot proaspăt preparat, îndulcit cu miere de albine. Compotul se va consuma de asemenea călduţ, fiind interzisă de altfel consumarea oricărui aliment direct de la frigider.

Produsele lactate: se vor consuma numai lactate dulci: unt, lapte dulce, smântână – ca adaosuri la celelalte preparate sau în cazul laptelui dulce ca băutură caldă.

Ceaiurile cu valoare alimentară: este vorba de infuzii calde, din plante uşor aromate care au un rol de stimulare a digestiei: măghiran, cimbrişor, coriandru, busuioc, tei, scorţişoară etc. La fel ca şi celelalte alimente, ceaiurile se consumă calde şi de preferinţă fără zeamă de lămâie, dar îndulcite cu miere.

– Leguminoasele (fasolea, soia, lintea, mazărea) nu se recomandă să fie consumate nici chiar fierte. Se poate folosi însă zeama care rezultă în urma fierberii acestora, datorită proprietăţilor emoliente şi întăritoare pe care le posedă. În ceea ce priveşte celelalte categorii de alimente care nu au fost precizate anterior (seminţele oleaginoase, carnea, băuturile, zahărul etc) vor fi COMPLET excluse.

Recomandări în perioada dietei:

  • nu folosiţi nici un fel de adaosuri de condimente cu aditivi (gen “Vegeta”) pe durata curei

  • nu adăugaţi absolut deloc oţet, zeamă de lămâie sau sare de lămâie.

  • folosiţi de preferinţă uleiuri naturale obţinute prin presare la rece

  • mâncaţi acest tip de hrană ori de câte ori simţiţi nevoia, având în vedere că senzaţia de foame poate să apară foarte des (chiar şi după numai 2 ore de la masa anterioară)

  • dieta poate să dureze de la o zi la 5-7 zile fără să creeze nici un fel de neplăceri; totuşi, în cazul persoanelor foarte slăbite la care apetitul revine însă cu putere, după 7 zile de dietă se va putea trece gradat la administrarea unor alimente ceva mai consistente, dar treptat, sub o formă cât mai aproape de cea fluidă.

Având în vedere că majoritatea alimentelor sunt preparate termic, se pot introduce şi sucuri din legume, în special din morcov, sfeclă roşie şi eventual ţelină pentru aportul de vitamine şi enzime vii. Doza de suc pentru o zi este de 250 ml (o cană) şi se va consuma dimineaţa, pe stomacul gol. Vom fi atenţi ca şi acest suc să fie la temperatura camerei (în nici un caz rece).

În cazul bolilor persistente, cu o evoluţie îndelungată, această dietă se va utiliza alternative cu regimul alimentar naturist integral. Acest tip de dietă, având şi un puternic rol de mobilizare al acumulărilor nocive din organism poate fi utilizat în situaţii de agravare a tulburărilor de sănătate menţionate, concomitent cu folosirea metodelor fitoterapeutice potrivite.

În cazul în care eliminarea prin scaun nu s-a normalizat astfel încât să existe cel puţin 1-2 scaune pe zi, se va apela la o metodă de ajutare a eliminării prin intermediul unei clisme cu muşeţel şi nalbă.

Câteva indicaţii ale dietei lichide

Afecţiuni gastrice (ulcer, gastrită hiperacidă) – are efecte salutare cu condiţia să se ţină cont şi de anumite sensibilităţi particulare ale bolnavului (vor fi excluse alimentele care cresc aciditatea gastrică!)

Congestie hepatică, dischinezie biliară, litiază biliară – dieta lichidă va fi folosită mai ales în fazele de accentuare a stărilor dureroase pentru 3-7 zile în continuu, în asociere cu folosirea plantelor cu efecte de tonifiere şi decongestionare a ficatului şi vezicii biliare.

Convalescenţă, revenirea din postul complet (negru) sau după terapii naturale mai drastice – dieta lichidă este o soluţie salutară în aceste situaţii şi va fi administrată pentru un interval de câteva zile, până la refacerea în întregime a apetitului şi puterii digestive.

Constipaţie, constipaţie cronică, hemoroizi – dieta va fi asociată cu consumarea dimineaţa, pe stomacul gol, a 4-5 fructe uscate de genul prunelor, caiselor sau piersicilor. În cazurile de hemoroizi se va evita utilizarea condimentelor picante.

Psoriazis – dieta lichidă poate fi realizată 3-5 zile pe lună, urmărind în rest folosirea unui regim naturist integral.

Stări de agitaţie, stres, anxietate – dieta lichidă se poate realiza pentru perioade ceva mai scurte (2-3 zile) timp în care se vor consuma 4-5 mese pe zi, de preferinţă la aceleaşi ore şi se va urma un mod de viaţă foarte ordonat şi regulat, dar nu lipsit de entuziasm şi chiar umor.

Anorexie, digestie slabă, digestie oscilantă, deficienţe de asimilaţie – dieta lichidă se poate folosi de la caz la caz pe durate cuprinse între 1 şi 3 zile. Alimentele consumate trebuie să conţină şi ulei vegetal precum şi condimente picante-aromate. Senzaţia naturală şi chiar plăcută de foame care apare în urma utilizării acestei diete este în totalitate benefică şi trebuie satisfăcută. Prin urmare, vom consuma din nou preparatele proaspăt realizate ori de câte ori resimţim această “foame sănătoasă”. Puterea digestivă este astfel treptat amplificată şi va putea face faţă treptat şi unor alimente grele. Şi în aceste situaţii este recomandată apelarea la un program de viaţă caracterizat în primul rând de regularitate şi ordine.

4. Curele vindecătoare cu sucuri naturale din legume

Realizarea unui echilibru adecvat al mineralelor, vitaminelor şi enzimelor din propriul organism reprezintă unul dintre scopurile dietoterapiei moderne. Au fost inventate pentru aceasta zeci de tipuri de casete cu concentrate vitaminice, suplimente de minerale sau alte elemente considerate esenţiale pentru organismul uman. Nu trebuie să uităm însă, în toată această avalanşă de medicamente, să folosim străvechile daruri pe care Natura ni le face mai mereu: fructele şi legumele proaspete.

Sucurile extrase pe cale naturală din legume constituie una dintre cele mai nutritive şi totodată uşor asimilabile surse de vigoare, forţă, echilibru şi sănătate înfloritoare, adevărate medicamente naturale ieftine şi extraordinar de eficiente.

De ce sa folosim sucurile naturale?

Pentru mulţi oameni, ideea de „băutură naturală” sau „suc natural” nu mai este decât rareori asociată cu un produs pe care îl poţi prepara cu uşurinţă în casă, cu ajutorul unui simplu storcător electric şi a câtorva legume alese cu grijă. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre terapeuţii naturişti consideră că orice om care doreşte să ducă o viaţă cu adevărat sănătoasă şi echilibrată, este bine să apeleze, dacă nu zilnic, măcar pentru perioade de câ­teva zile pe lună, la extractele naturale obţinute din legume, lată câteva dintre avantajele utilizării adecvate a sucurilor naturale din legume:

– sunt foarte uşor de asimilat: ele pot fi folosite chiar de către persoanele cu o constituţie mai sensibilă sau de către bolnavii care nu pot consuma hrană solidă;

– conferă o mare energie corpului: spre deosebire de consumarea legu­melor ca atare (proaspete sau prepara­te), sucurile extrase din acestea nu solicită o energie suplimentară din par­tea organismului în timpul procesului digestiv. Atât vegetarienii, cât şi cei care realizează astfel de cure de sucuri, au putut constata o îmbunătăţire netă a stării de vitalitate, reducerea timpului de somn şi creşterea puterii de regenerare a organismului.

– favorizează fenomenele de purifica­re a corpului, prin eliminarea depu­nerilor nocive din diferite ţesuturi, prin diureză şi prin transpiraţie sau chiar ca urmare a efectului laxativ (în funcţie de tipul de suc utilizat). Pentru aceste considerente, multe tratamente natu­rale indică, mai ales în bolile grave, consumarea unor cantităţi considera­bile de sucuri proaspăt stoarse. .

– conţin enzime vii, enzime existente numai în alimentele proaspete, care reprezintă factori de activare a metabolismului, a imunităţii organismului şi a proceselor de regenerare organică

– au efecte terapeutice care le fac folositoare atât în profilaxia unor boli, cât şi în eliminarea unor afecţiuni care deja se manifestă.

– pot reprezenta, cel puţin din punctul de vedere al dietoterapiei, o ultimă speranţă pentru cei care se con­fruntă cu tulburări foarte grave de genul sclerozei în plăci, cancerului, leucemiei etc.

– sunt un inamic al obezităţii, al sedentarismului şi al afecţiunilor datorate stresului. De exemplu, în urma curelor complexe cu combinaţii de sucuri pacienţii irascibili au obţinut o liniştire gradată, precum şi eliminarea anxietăţii şi a tensiunilor musculare.

  • compensează şi reglează deficitele de vitamine şi minerale ce apar frecvent la persoanele care consumă preponderent alimente preparate termic, conservate sau cu compuşi chimici.

Modul de preparare al sucurilor din legume

Ne vom asigura în primul rând că am procurat legume de o calitate cât mai bună. Le vom curăţa de coajă (dacă este cazul), le spălăm cât mai bine şi le tăiem în bucăţi mici pentru ca stoarcerea să fie cât mai eficientă. Nu vom folosi în nici un caz legume care nu sunt sănătoase sau au fost supuse la tratamente chimice.

Pe cât posibil, la prepararea şi raderea legumelor vom evita folosirea vaselor metalice (mai ales a celor din aluminiu), fiind de preferat contactul direct doar cu lemnul sau sticla. în cazul legumelor care necesită o mărunţire mai atentă, vom apela la o râzătoare din plastic.

Pentru a obţine cât mai uşor şi rapid sucurile din legume este ideal să apelăm la un storcător electric centrifugal.

Atenţie! Sucul proaspăt obţinut trebuie să fie consumat imediat sau cel mult la 6 ore de la stoarcere, în condiţiile în care este păstrat la rece, în frigider. în nici un caz nu vom folosi sucul după 1-2 sau mai multe zile de la stoarcere, deoarece în acest caz el poate avea chiar efecte contrare celor dorite de noi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s