Pentru că suntem în acest comentariu în contextul respectului, îi mulţumesc lui Oli pt. respectul şi admiraţia manifestate f.d. anumite calităţi constatate (nu ştiu dacă „pe viu” sau din media)ca manifestări naturale ale poporului japonez, în vremuri de criză.
De aici şi până la a dori ajutorul lui Dumnezeu pt. a fi la fel e însă …cel puţin un gând necumpănit suficient, după mine…
Se spune că Dumnezeu nu-ţi dă niciodată mai mult decât poţi duce şi a cere ceva ce îţi depăşeşte cunoaşterea,puterile, experienţa este un MARE RISC.
Cât cunoaştem, oare, din istoria Japoniei, ca să ne dorim repetarea unor experienţe care au format un anumit tip uman?!
Suntem pregătiţi să plătim, acum, preţul?!
Cred că răbdarea şi bucuria de a descoperi în fiecare dintre noi măcar mugurii unor calităţi specifice poporului român(credinţa, speranţa,toleranţa, duioşia,mărinimia, hazul-de-necaz, etc.)chiar dacă insuficient mediatizate, ne ajută să cultivăm GRĂDINA NOASTRĂ, aşa cum e menită ea să fie în planul divin şi să nu fim tentaţi de a privi mult prea departe geografic şi extrem de diferit, istoric.
10 lucruri de învăţat din Japonia
1. CALMUL
Nici o imagine cu lovituri in piept sau durere sălbatica. Durerea în sine a fost elevata.
2. DEMNITATEA
Cozi disciplinate la apă şi alimente. Nici un cuvânt sau gest dur.
3. CAPACITATEA
Arhitecţi incredibili, de exemplu. Clădirile s-au legănat, dar nu au căzut.
4. GRATIA
Oamenii au cumparat doar ceea ce au nevoie zilnic, astfel încât toată lumea sa obţina ceva.
5. ORDINEA
Fara jafuri în magazine. Fara claxoane şi depăşiri in trafic. Doar înţelegere.
6. SACRIFICIUL
Cincizeci de muncitori au rămas sa pompeze apa de mare în reactoarele N. Cum vor fi recompensati vreodată?
7. TANDRETE
Restaurantele au redus preţurile. Un ATM nepăzit este nefolosit. Cei puternici au grija de cei slabi.
8. FORMARE
Batranii şi copiii, toată lumea ştia exact ce să facă. Şi au facut exact doar ce trebuia.
9. MEDIA
A manifestat o magnifica reţinere în buletinele de stiri. Nimic
senzational. Doar reportaje calme.
10. CONSTIINTA
În cazul în care cade curentul într-un magazin, oamenii pun lucrurile înapoi pe
rafturi şi pleaca în linişte.
Asa sa ne ajute Dumnezeu sa fim si noi!
Pentru că suntem în acest comentariu în contextul respectului, îi mulţumesc lui Oli pt. respectul şi admiraţia manifestate f.d. anumite calităţi constatate (nu ştiu dacă „pe viu” sau din media)ca manifestări naturale ale poporului japonez, în vremuri de criză.
De aici şi până la a dori ajutorul lui Dumnezeu pt. a fi la fel e însă …cel puţin un gând necumpănit suficient, după mine…
Se spune că Dumnezeu nu-ţi dă niciodată mai mult decât poţi duce şi a cere ceva ce îţi depăşeşte cunoaşterea,puterile, experienţa este un MARE RISC.
Cât cunoaştem, oare, din istoria Japoniei, ca să ne dorim repetarea unor experienţe care au format un anumit tip uman?!
Suntem pregătiţi să plătim, acum, preţul?!
Cred că răbdarea şi bucuria de a descoperi în fiecare dintre noi măcar mugurii unor calităţi specifice poporului român(credinţa, speranţa,toleranţa, duioşia,mărinimia, hazul-de-necaz, etc.)chiar dacă insuficient mediatizate, ne ajută să cultivăm GRĂDINA NOASTRĂ, aşa cum e menită ea să fie în planul divin şi să nu fim tentaţi de a privi mult prea departe geografic şi extrem de diferit, istoric.