CONŞTIINŢA TE INTEGREAZĂ PE NIVELURI VIBRATORII SPECIFICE

Pe parcursul evoluţiei spirituale redescoperirea noastră ca fiinţă înzestrată cu potenţialităţi divine, modifică evident şi în mod binefăcător raportul nostru cu semenii noştrii, cu Natura, cu întregul Univers, cu Dumnezeu.

Autentica cunoaştere de sine revelează în primul rând înzestrările pe care le avem fiecare dintre noi din punct de vedere fizic, energetic, psihic, mental şi spiritual. Această cunoaştere devine, pe măsura practicii spirituale, din ce în ce mai mult revelatoare. Ea ne conduce la o transformare lăuntrică progresivă ce poate culmina cu suprema realizare a Conştiintei Sinelui Divin, a Inimii Spirituale, a lui Dumnezeu perceput ca esenţă a fiinţei noastre.

Ne apropiem aşadar de înţelegerea sensului profund a existenţei umane: “întoarcerea la Sursa Divină a tot ceea ce există – regăsirea de Sine în Dumnezeu, regăsirea lui Dumnezeu în Sine”.

Dacă acest demers este asumat conştient suntem conduşi prin experienţe semnificative la o raportare din ce în ce mai inteligentă şi plină de bun simţ la ceea ce ne oferă cu adevărat natura interioară, ca înzestrare, precum şi Universul exterior, ca resurse, pentru a servi acestui scop.

Trezirea centrilor superiori de conştiinţă mijlocesc, la o anumită etapă, contactul cu anumite realităţi superioare şi ne ajută să explorăm din ce în ce mai lucizi diferitele planuri ale manifestării.

Pe parcursul acestei ”călătorii” spirituale se structurează o viziune cu privire la noi înşine şi la Univers din ce în ce mai mult amprentată de recunoaştere, de conştienţă activă, prezenţă şi luciditate. Este o viziune integratoare şi totodata unificatoare prin care viaţa noastră îşi regăseşte adevărata semnificaţie în ansamblul Vieţii Universale. Aceasta duce la o înţelegere a existenţei noastre în raport cu TOT CEEEA CE ESTE şi la un demers responsabil de a urmări conştient adecvarea liberă a fiinţei în ansamblul acestei armonii a existenţei universale precum sunetele unui instrument într-o grandioasă simfonie.

Ceea ce merită a fi subliniat este că acest proces al transformării deschide mereu şi mereu noi orizonturi, spaţii noi a căror explorare solicită o perpetuă adecvare a condiţiei interioare astfel încât suntem din nou şi din nou ”chemaţi” la o restructurare dinamică a viziunii şi a reintegrării noastre în acest spaţiu. Aici, practica spirituala este mecanismul prin care sunt actualizate noi resurse, prin care sunt făcute ajustările necesare pe diferitele niveluri ale fiinţei pentru a corespunde planului în care s-a pătruns. Vishuddha Chakra permite conectarea din ce în ce mai conştientă a fiinţeii la o realitate vibratorie superioară.