DIETOTERAPIA NATURALĂ
„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale, otrăvire (plumb, arsenic, etc.), din microorgranisme extrem de virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă” Dr. W. Kollath
Instinctul de alimentaţie este primul instinct care apare în viaţa omului. Format ca o necesitate încă de la naştere, el lasă odată cu trecerea timpului o amprentă tot mai adâncă în fiecare dintre noi, alcătuind una dintre cele mai bogate şi mai complexe experienţe din viaţa noastră. Zi de zi trupul nostru se formează, creşte şi este susţinut de toate acele substanţe hrănitoare (vitamine, minerale, enzime, oligoelemente etc.) pe care le extragem din alimentele consumate. În mod constant celule ale pielii, părului, sângelui, celule din întregul corp mor pentru a fi reînnoite cu altele, care la rândul lor se formează în urma proceselor susţinute prin energia furnizată de hrană. Hrana înghiţită trece, odată cu parcurgerea traseului digestiv, prin diferitele faze ale digestiei, în urma cărora este descompusă în substanţe elementare asimilabile de către organism. Tot acum are loc un proces de triere a substanţelor ce pot fi asimilate de cele care este necesar să fie eliminate. Substanţele asimilabile sunt la rândul lor preluate în circuitul sanguin şi redistribuite apoi acolo unde este necesar în corp. Fiecare aliment sau tip de aliment, are un mod specific de a interacţiona cu corpul nostru, imediat după ingerare, determinând formarea anumitor substanţe hrănitoare specifice. Pentru fiecare tip de aliment este necesar ca organismul nostru să depună un anumit efort pentru a-l putea descompune şi prelucra, pentru a-l face asimilabil. Acest efort mai mare sau mai mic (în funcţie de aliment) este răsplătit apoi într-o măsură mai mare sau mai mică prin energia furnizată în urma digestiei sale. De asemenea, în urma acestui proces poate să rezulte o cantitate mai mică sau mai mare de substanţe neasimilabile sau toxine care este necesar să fie eliminate. În urma acestei foarte succinte descrieri a unui proces care se produce zi de zi în cazul tuturor putem înţelege mai bine faptul că este inevitabil ca trupul nostru să nu fie într-o foarte mare măsură rezultatul a ceea ce mâncăm, purtând amprenta specifică a tipului de alimente pe care le consumăm în mod preponderent.
Tocmai din această cauză este firesc, pentru orice om care doreşte să dobândească şi să menţină o excelentă stare de sănătate, să se întrebe: „Ce alimente ar trebui să consum astfel încât să pot beneficia la maxim de pe urma lor?”.
Răspunsul la această întrebare nu este simplu, mai ales având în vedere faptul că în afara elementelor practice referitoare la alimentele cele mai indicate unei persoane (în funcţie de vârstă, constituţie, zonă geografică în care locuieşte şi chiar specificul naţional) se pune cel mai adesea şi problema depăşirii de către persoana care doreşte să-şi modifice alimentaţia a unor obiceiuri adânc înrădăcinate în conştiinţa ei şi a comunităţii în care trăieşte.
Toate aceste obiceiuri alimentare, adoptate cel mai adesea nu de indivizi singulari ci de comunităţi întregi umane, îşi pun amprenta în mod profund asupra trupului, psihicului (printr-o influenţă chiar profundă, la nivelul subconştientului) şi minţii (este cunoscută la ora actuală influenţa mai multor componente din hrană asupra sistemului nervos) fiecărui individ generând efecte mult ample în sfera sănătăţii, afectivităţii şi echilibrului psiho-mental, în sfera socială etc.. În cazul în care aceste obiceiuri legate de alimentaţie sunt sănătoase şi echilibrate aceasta va reprezenta pentru noi un ajutor uriaş pentru a ne menţine o stare de sănătate excelentă şi o longevitate remarcabilă. Ce facem însă în situaţia în care astfel de obiceiuri alimentare sunt parţial sau total deformate, greşite, dăunătoare? Lumea a cunoscut în ultimele decenii schimbări considerabile atât în ceea ce priveşte evoluţia ştiinţei şi tehnicii, comunicarea şi relaţiile interumane, legătura omului cu mediul ambiant etc. Modul de viaţă al majorităţii oamenilor (în special în cazul celor ce locuiesc în zone urbane) s-a modificat şi el considerabil. Simultan cu acesta obiceiurile alimentare împământenite s-au transformat gradat şi nu într-o direcţie bună.
Tendinţe generale în alimentaţie
Iată doar câteva dintre tendinţele generale care pot fi remarcate la ora actuală în alimentaţie valabile pentru ţara noastră:
1. Aproximativ 60% dintre alimentele care sunt consumate în zonele urbane suferă înainte de consumare diferite procese de preparare industrială, conservare sau au contact cu diferite substanţe chimice specifice industriei alimentare. Multe dintre substanţele chimice (aşa-numiţii aditivi alimentari pe care îi regăsim menţionaţi pe unele produse sub forma E… urmată de un număr) conţinute în diferite proporţii în aceste alimente au fost – nu rareori – puse în discuţie în diferite ţări şi medii ştiinţifice din punctul de vedere al efectelor nocive pe care le determină asupra sănătăţii.
2. Există o tendinţă accentuată de „occidentalizare” a dietei prin trecerea la hrana semipreparată, congelată sau conservată, cu preparare rapidă, prin consumarea frecventă de snacks-uri, chips-uri şi produse fast-food pregătite cel mai adesea prin decongelarea şi încălzirea rapidă în cuptoare cu microunde a unor sortimente alimentare îndelung conservate, etc.
3. Procentul în care sunt consumate alimentele „de bază” s-a modificat gradat în ultimele decenii. În unele ţări din Occident, cum este Franţa consumul de cereale a scăzut în ultimii 40 de ani cu 50%, în timp ce consumul de zahăr alb rafinat a crescut în aceeaşi perioadă de la 19 la 36 de kilograme pe cap de locuitor pe an. În România lucrurile nu stau cu mult mai bine. O statistică mai veche arăta faptul că în privinţa consumului de zahăr s-a produs o creştere de la 6,9 kg în 1950 la 28,3 kg în 1980 (pe cap de locuitor, pe an). De atunci lucrurile au evoluat considerabil…De asemenea s-a remarcat o creştere a preponderenţei în alimentaţie a pastelor făinoase, dulciurilor, margarinei şi grăsimilor animale.
4. În privinţa consumului de alcool este de remarcat şi alt fapt îngrijorător în ceea ce priveşte ţara noastră: România a ajuns în ultimii ani în topul consumatorilor de alcool din Europa, cu cel mai mare consum raportat la locuitor pe an!
Aspecte semnificative ale dietei moderne
Atât în Occident cât şi la noi, „dieta modernă” în general prezintă câteva aspecte semnificative, care apar ca fiind îngrijorătoare pentru orice fiinţă lucidă şi cunoscătoare a mecanismelor fiziologice şi psiho-mentale care sunt conexe cu alimentaţia:
– cereale integrale tind să fie înlocuite cu produsele din făină albă şi cartofi
– hrana preparată termic a crescut ca preponderenţă faţă de consumul de crudităţi
– exces de proteine şi grăsimi animale
– exces de sare de bucătărie
– exces de condimente exotice şi preparate chimice pentru ornamentare şi conservare
– exces de dulciuri
– sărăcie de vitamine naturale, fermenţi şi alte substanţe naturale din vegetale
– sărăcie de fibre alimentare (celuloză, hemiceluloză, pectine)
– sărăcie de săruri minerale şi oligoelemente
– sărăcie de pigmenţi vegetali utili organismului (clorofilă)
Consecinţele acestui fel de alimentaţie sunt tot mai vizibile. O mare parte din stressul cotidian, din tulburările de natură emoţională şi din bolile care apar adesea la vârste din ce în ce mai fragede ar putea fi fără îndoială eliminate printr-o alimentaţie mult mai adecvată condiţiilor actuale de existenţă.
Efectele unei alimentaţii inadecvate
Unii experţi nutriţionişti au remarcat efectele provocate asupra organismului de către o alimentaţie inadecvată, dintre car menţionăm câteva dintre cele mai evidente:
– slăbirea danturii şi dezvoltarea cariilor, creşterea incidenţei paradontozei
– insuficienta sau incorecta stimulare a tractului digestiv şi a glandelor anexe, cu consecinţele patologice asociate
– supraîncărcarea organelor de depurare metabolică (ficat, rinichi, tegument etc.)
– creşterea incidenţei obezităţii, diabetului zaharat, aterosclerozei, cardiopatiei ischemice
– dezechilibre neuro-vegetative şi neuro-hormonale
– creşterea incidenţei cancerelor de toate felurile prin lipsa existenţei protectorilor anticancerigeni (spre exemplu, un studiu chinez recent pe un milion de subiecţi de peste 20 de ani arată o incidenţă mult crescută a cancerului bronho-pulmonar la cei care nu consumă fructe decât ocazional, comparativ cu cei care consumă fructe cel puţin 5 zile pe săptămână. Acelaşi studiu arată că întrebuinţarea polivitaminelor sintetice la modă între anii 60-80 în S.U.A. nu modifică incidenţa cancerului bronho-pulmonar la fumători)
– creşterea incidenţei malformaţiilor congenitale
– scăderea fertilităţii în cazul bărbaţilor, mărirea numărului de cazuri de impotenţă şi sterilitate
Aceasta este însă numai o parte a efectelor determinate de alimentaţie.
O altă parte, mai puţin luată în considerare până nu demult se referă la acţiunea complexă pe care hrana o exercită asupra psihicului şi minţii. Experienţe ştiinţifice recente au arătat destul de clar modul în care unele alimente pot interveni direct asupra activităţii cerebrale, afectând din punct de vedere chimic neuronii de transmisie ai creierului implicaţi în funcţiiile mentale şi fizice ca memoria, somnul, coordonarea motorie, durerea, depresiunea, capacitatea de a învăţa, şi chiar percepţia realului. Lecitina de exemplu (conţinută în boabele de soia sau în gălbenuşul de ou crud) poate face să crească în mod apreciabil puterea memoriei, în timp ce o masă bogată în hidraţi de carbon şi săracă în proteine face ca creierul să fie somnolent timp de mai multe ore în şir, generând efecte sistematice, decelabile la un mare număr de oameni. Se ştie în plus faptul că hidraţii de carbon stimulează secreţia de insulină, care la rândul său face să crească nivelul serotoninei în creier ceea ce are drept efect că ne face să dormim mai mult. Alte cercetări realizate asupra unei grupe de mai multe mii de lacto vegetarieni au pus în evidenţă un nivel al stressului psihic mult mai redus comparativ cu un număr similar de consumatori de carne, simultan cu o incidenţă mai mică a afecţiunilor vasculare şi cardiace. Exemplele ar putea continua mult în această direcţie, ceea ce este esenţial însă este faptul că hrana exercită fără îndoială efecte complexe asupra întregului organism, asupra sistemului nervos şi în sfera psihicului şi a minţii. Este necesar să avem în vedere faptul că toate sistemele spirituale tradiţionale consideră necesară realizarea diferitelor forme de control al alimentaţiei ca o condiţie a purificării şi evoluţiei lăuntrice a fiinţei.
În această direcţie cele mai vechi sisteme medicale cunoscute – cel chinez şi cel indian (Ayurveda) – ambele cu o tradiţie şi o experienţă de mai multe mii de ani, au dezvoltat de-a lungul timpului sisteme complexe de identificare a calităţii şi gradului de eficienţă terapeutică al unor alimente. În tratatele tradiţionale secrete ale sistemului Ayurveda există descrieri de o remarcabilă complexitate şi precizie ale efectelor pe care gusturile, ca energii specifice ale alimentelor, le generează asupra corpului şi mai mult chiar, asupra psihicului şi minţii.
Privind din perspectiva tradiţiei milenare a vindecării naturale există, în sinteză 3 fenomene de bază care ne pot ajuta să înţelegem modul în care fiinţa noastră reacţionează la contactul cu hrana neadecvată.
1. INTOXICAREA (sau acumularea de substanţe nocive)
Este un fenomen foarte frecvent în perioada actuală, generat în mare măsură de condiţiile de alimentaţie expuse anterior. Cauzele principale pot fi rezumate astfel:
– supraîncărcarea organismului cu alimente, astfel că acesta nu poate digera şi asimila complet substanţele ingerate, ceea ce conduce mai departe la formarea unor produşi secundari neasimilabili, nocivi, pe care organismul îi va elimina gradat în măsura în care i se permite aceasta
– ca o condiţie ce survine în urma celei dintâi este lipsa unui drenaj suficient al toxinelor din organism, prin organele specifice. Blocarea eliminării prin piele prin substanţe cosmetice care inhibă transpiraţia sau prin lipsa de aerisire a corpului, apariţia frecventă a constipaţiei, consumul redus de lichide etc.
– lipsa unor principii vitale în alimente şi existenţa în mare măsură a unor substanţe chimice în alimentaţie, care sunt considerate de către corp „străine”, nefiind organice. Acestea nu sunt compatibile din punct de vedere fizic şi energetic cu structura noastră, ceea ce determină activarea mecanismelor de eliminare a lor.
Problema care survine adesea este aceea că, chiar şi în aceste condiţii, nu îi lăsăm corpului repaosul necesar eliminării acestor toxine din corp, astfel că în timp ce el repartizează o parte din energia organismului pentru eliminarea toxinelor, noi substanţe greu asimilabile sau greu digerabile pătrund în fiinţă. Este de înţeles în aceste condiţii de ce fenomenele de aşa-zisă intoxicare a organismului sau de „încărcare” se manifestă foarte evident în cazul multor persoane prin stări de oboseală „fără motiv”, greutate, depresie şi lipsă de energie, de vreme ce cea mai mare parte a energie noastre este reţinută pentru procesele de digestie şi eliminare.
Tocmai de aceea dietoterapia naturală nu recomandă niciodată utilizarea unor alimente cum sunt: carnea, zahărul şi produsele pe bază de zahăr, aspartam sau zaharină, orice fel de alimente cu conţinut de aditivi alimentari chimici, produsele sintetice şi ultrarafinate, alcoolul, cafeaua – care fiecare, în mod specific „asigură” derularea proceselor de intoxicare şi impurificare masivă a organismului. Fără a intra în detalii referitoare la modul în care fiecare dintre aceste alimente produce efectele nocive specifice asupra corpului vom menţiona mai departe câteva semne ale intoxicării într-un anumit grad al organismului, ca urmare a alimentaţiei şi modului de viaţă greşit. Pentru cei ce se regăsesc la mai multe dintre aceste simptome caracteristice este cu atât mai stringentă realizarea cât mai grabnică a unei modificări conştiente a alimentaţiei.
10 semne ale intoxicării organismului
1. Apar frecvent stări de oboseală „fără motiv”, plictiseală, apatie, energie scăzută, chiar în condiţiile în care ne odihnim şi ne hrănim suficient.
2. Perioada de somn tinde să se mărească peste măsură; constatăm că deşi dormim, somnul nu este suficient de odihnitor.
3. Fecalele au un miros puternic extrem de neplăcut. Transpiraţia prezintă un miros pătrunzător. Poate să apară simultan un miros neplăcut al respiraţiei (halenă).
4. Limba prezintă dimineaţa, după trezire, o depunere albicioasă.
5. Simţim tot mai frecvent nevoia de a mânca dulciuri în cantitate mai mare; simţim nevoia de a consuma alimente prăjite în ulei, grele, arse, excesiv sărate sau condimentate.
6. Apar una sau mai multe dintre stările: depresie, anxietate, frică, nervozitate accentuată şi iritabilitate, isterie, lipsa puterii de concentrare, confuzie, plictiseală, dorinţe sexuale intense şi necontrolate.
7. Simţim o stare de greutate a membrelor şi corpului în general. Resimţim „supraîncărcarea” prin starea de tensiune la nivelul ficatului; ne-am confruntat cu stări de indigestie, vomă, greaţă.
8. Respiraţia este de amplitudine foarte redusă, insuficientă.
9. Suferim de una sau mai mute afecţiuni de natură cronică. Ne-am confruntat cu boli degenerative, de metabolism sau imunitate (printre care diabet, reumatism, cancer, boli ale sângelui, boli infecţioase frecvente)
10. Suntem predispuşi la obezitate sau depuneri dizarmonioase de ţesut adipos pe diferite zone ale corpului.
Dacă am constatat în noi sau la cei apropiaţi astfel de fenomene este important să reflectăm cu maturitate asupra lor gândindu-ne că provin în foarte măsură tocmai de la o alimentaţie dezechilibrată, în care alegerea pentru ceea ce mâncăm, când şi cum mâncăm nu există sau este adesea lăsată în voia întâmplării. Acum mai multe zeci de ani, pe vremea bunicilor şi străbunicilor noştri, în pofida multor alte probleme care existau atunci, era evident un mult mai mare echilibru în direcţia hranei, ceea ce ne face şi acum pe mulţi să ne mândrim cu longevitatea, vitalitatea şi dinamismul acestor înaintaşi.
Oare faptul că ştiinţa şi studiile în domeniul nutriţiei au avansat, faptul că activitatea comercială (în special în domeniul alimentaţiei) este înfloritoare, faptul că reclamele ne îndeamnă să cumpărăm produse din ce în ce mai prelucrate şi mai bine prezentate sunt condiţii suficiente care pot înlocui inteligenţa şi bunul simţ natural al organismului nostru? Nu este oare acum timpul să ascultăm mai mult acea voce a Naturii care apare din când în când în fiinţa noastră spunându-ne că trebuie schimbat ceva, care ne face să simţim nevoia de a fi mai uşori şi mai liberi? Această transformare esenţială este necesar să înceapă chiar cu modificare alimentaţiei. Odată ce organismul va resimţi o stare plenară de bine prin eliminarea acumulărilor nocive, odată ce nu vor apare noi surse de perturbare din alimente, vom putea resimţi cu claritate şi repeziciune cum psihicul şi mintea se eliberează la rândul lor de o povară nebănuită şi considerată de multe ori drept o „greutate” firească. Prin purificarea trupului, a minţii şi psihicului fiinţa umană poate să descopere gradat, mai mult decât starea de bine, sănătate şi prosperitate fizică, în universul său lăuntric, lumina spirituală regeneratoare, regăsindu-se pe sine însăşi în armonia din ce în ce mai profundă dată de apropierea de însăşi sursa existenţei – DUMNEZEU.
2. DEZINTOXICAREA SAU PURIFICAREA
Reprezintă întregul ansamblu de mijloace naturale care sunt puse în acţiune pentru a uşura şi ajuta sarcina corpului de a elimina ceea ce este nociv în organism, produşii de degradare metabolică.
Cei mai mulţi dintre terapeuţii naturişti valoroşi au apelat la dezintoxicare ca element esenţial în terapiile lor, chiar şi în bolile cele mai grave. Aici îi putem menţiona pe Gunter, Kneipp, Kuhne, Ohsawa, Valeriu Popa, Suvorin, Bragg, Berner etc. cu toţii au o viziune mult asemănătoare în ce priveşte faptul că organismul îşi poate regăsi cu mare uşurinţă sănătatea şi schilibrul în condiţiile în care substanţele nedorite acumulate de-a lungul multor ani de viaţă dizarmonioasă sunt eliminate gradat. Mai mulţi dintre aceştia, la unison cu cunoştinţele tradiţiilor străvechi ale vindecării consideră că multe dintre manifestările unor boli (cum ar fi erupţiile, febra, tusea, voma etc) sunt în unele situaţii eforturi ale organismului de a elimina aceste substanţe nocive.
Etapele ce trebuie să fie parcurse de orice fiinţă care urmăreşte conştient să-şi modifice în bine starea de sănătate sunt jalonate de curele şi regimurile alimentare de purificare (pe termen scurt) şi o alimentaţie cât mai pură, lacto-ovo-vegetariană (pe termen lung, adică pe parcursul întregii vieţi).
Curele şi regimurile alimentare – sunt calea cea mai scurtă de a realiza o purificare specifică, pe anumite segmente ale corpului sau focalizată în cazul anumitor afecţiuni. Ele permit o eliminare rapidă şi foarte eficientă a tulburărilor din zonele cele mai afectate ale organismului, cu condiţia să le alegem în mod adecvat. Problema alegerii regimului ceşl mai adecvat apare adesea, mai ales în condiţiile în care au fost făcute cunoscute în lucrările de naturism apărute, multe modalităţi. Pentru o orientare în această direcţie este recomandat întru-totul să ţinem cont de efectul pe care îl urmărim şi de constituţia noastră. În ceea ce priveşte importanţa adaptării unui regim în funcţie de caracteristicile noastre specifice (înălţime, greutate, vârstă, stil de viaţă) veţi regăsi în continuare în paginile acestei lucrări o modalitate practică extrem de eficientă de adaptare constituţională, inspirată de tradiţia spirituală a vindecării naturale.
Dintre curele şi regimurile alimentare eficiente folosite pentru a aduce o stare plenară de bine şi purificare a fiinţei, cele mai cunoscute şi eficiente sunt: curele cu sucuri din fructe sau legume, curele şi regimurile cu crudităţi, alimentaţia crudivoră (de tip Gunter), regimurile cu legume şi cereale (Ohsawa), regimul alimentar cu orez şi lapte, regimurile alimentare Yang precum şi cele considerate foarte eficiente mai ales in cazurile de boală – diferitele forme de post (de la postul creştin obişnuit în care se consumă numai vegetale, la postul complet sau negru, în care nu se consumă nimic altceva decât apă).
Fiecare dintre acestea, în condiţiile în care este abordată cu curaj şi înţelepciune ne poate aduce darul nepreţuit al unei sănătăţi înfloritoare. Cei care au realizat cu succes experienţa transformării unei boli înfiorătoare în motiv de bucurie prin intermediul metodelor naturale, precum şi cei care au ajuns la o remarcabilă putere şi longevitate prin intermediul unui control al alimentaţiei au putut cu siguranţă să descopere că fiind atenţi şi selectivi cu ceea ce îi oferă corpului şi întregii lor fiinţe pot ca gradat să-şi modifice în bine chiar destinul. Merită să amintim aici faptul că multe dintre fiinţele geniale şi inspirate care au adus multe realizări umanităţii au optat pentru o alimentaţie pură, lacto-vegetariană. Iată câteva nume remarcabile în acest sens: Pitagora, Platon, Socrate, Empedocle, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Crysostom, Clement din Alexandria, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Sir Isaac Newton, Milton, Sir Isaac Pitman, William Shakespeare, Jean Jacques Rousseau, Bob Dylan, Voltaire, Benjamin Franklin, Charles Darwin, Richard Wagner, William Booth, Henry David Thoreau, Alexander Pope, Rabindranath Tagore, H.G. Wells, George Bernard Show, Gandhi, Albert Schweitzer, Albert Einstein.
Este oare întâmplătoare optiunea de a fi vegetarieni a tuturor acestor oameni, a căror inteligenţă si chiar genialitate este incontestabilă?
3. REVITALIZAREA ŞI REGENERAREA
În urma etapei de dezintoxicare, devine necesară “reconstrucţia” diferitelor structuri ale corpului. Hrănirea corpului, se va realiza în această etapă prin alimente pure, vitalizante, hrănitoare, care să acopere cât mai bine necesităţile sale, creând astfel premizele menţinerii unui excelent echilibru fiziologic ţi interior de-a lungul timpului. Din punct de vedere al alimentaţiei naturale, în această etapă sunt incluse alimentele cu potenţial energetic ridicat, vitalizante, bogate în vitamine şi minerale, oligoelemente, proteine. În această etapă sunt aproape nelipsite alimente ca polenul apicol, mierea, germenii de cereale, condimentele vitalizante şi afrodisiace, seminţele oleaginoase (nucile, susanul, seminţele de floarea soarelui), legumele şi fructele proaspete.
