Nota: Pentru a primi accesul la toate articolele, tehnicile si prelegerile audio si video postate pe acest blog este necesar ca in prealabil sa fiti inscrisi. Prin urmare, va rog subscrieti pentru a beneficia de accesul la toate materialele acestui blog. @2011 Liviu Gheorghe

MORE

NOU ! MENTORYOGA – CURSURI ON-LINE

CUM SĂ DĂRUIŢI

Singurul dar pe care noi îl putem oferi cu adevărat este darul conştienţei noastre deschise spre a înţelege, cuprinde şi îmbrăţişa pe ceilalţi. Şi astfel, nevoile lor ajung să fie simţite de inima deschisă a celui care, ajuns la treapta maturităţii afective reale, oferă cu înţelepciune prezenţa şi bunătatea sa plină de iubire, în mod necondiţionat. 

DORINŢELE EXPRIMĂ NIVELUL DE CONŞTIINŢĂ LA CARE NE AFLĂM

O mare parte din gândurile noastre sunt legate de dorinţele pe care le avem şi de modalităţile de a ni le împlini. Aşa cum arătam şi în clipul precedent dorinţele reprezintă combustibilul pentru ”motoraşul” motivaţional care imprimă mişcarea şi direcţia vieţilor noastre. Toţi ne clădim scopurile şi încărcăm cu semnificaţie de sens şi direcţie existenţa, datorită mecanismului dorinţei. Fiecărei trepte evolutive îi corespund şi diferitele dorinţe şi niveluri motivaţionale. Dorinţele arată foarte uşor valorile, convingerile, sistemul de crezuri la care am aderat. Dorinţele arată de unde venim şi încotro ne îndreptăm. Dorinţele sunt cauzele care generează efectele plăcute sau neplăcute pentru vieţile noastre. Chiar şi de aur, lanţurile create de magia dorinţei ce se vrea satisfăcută, pot face dintr-un om liber, un sclav.  

DE LA INSTINCTUL NATURAL LA SCLAVIA DORINTEI

Aici se explică mai clar reactivitatea emoţională din perspectiva impregnărilor subconştiente instinctuale şi dorinţelor care  se ”cer” a fi satisfăcute. Mecanismul descris vă ajută să înţelegeţi totodată şi modul în care se produce suferinţa  şi cum poate fi ea îndepărtată. 

RUMI – NUMAI … IUBIREA

TRĂIREA EMOTIONALĂ NE ÎNALŢĂ SAU NE COBOARĂ SUFLETELE

Există o continuă vibraţie a sufletului uman. Adeseori imperceptibilă, ea traduce precis coloratura emoţională ”filtrată” de activitatea energetică a centrilor subtili de forţă. Unele dintre aceste emoţii au mai mult de-a face cu determinismul specific primilor 3 centrii energetici, care, dacă exprimă un dinamism perturbator, generează gama emoţiilor inferioare cum ar fi supărarea, furia, mânia, etc. Altele sunt arondate spectrului de manifestare a centrilor superiori: afectivitatea, bunăvoinţa, încrederea, compasiunea, optimismul, entuziasmul, etc. Ceea ce este important de subliniat este că cele două categorii de trăiri emoţionale nu pot fi traite simultan ci numai în mod secvenţial. Şi, de aici, putem începe să acţionăm:

1. Evităm pe cât posibil (cel puţin atât timp cât nu avem suficient control emoţional) conjuncturile nefavorabile.

2. Dacă am ajuns să trăim stări caracterizate de emoţii negative, urmărim să facem în aşa fel încât ele să nu mai persiste. Cu cât le vom lăsa mai mult să se exprime în interiorul fiinţei ele vor determina mai multe şi mai grave fenomene perturbatoare. Înţelegând aceasta vom urmări să tăiem sursa gândirii noastre emoţionale, cu alte cuvinte, trebuie să ne ”desprindem” mental, să ne detaşăm  (cel puţin o perioadă) de timp de problematica emoţională respectivă 

3. Pentru aceasta declanşăm în fiinţa noastră un alt proces care să determine apariţia unor stări emoţionale superioare. Să ne amintim că, în general 2 EMOŢII PUTERNIC OPUSE NU POT COEXISTA. Ori o trăim pe aceea pozitivă, ori pe aceea negativă. Cu cât vom genera mai rapid procesul amorsării emoţiilor pozitive cu atât vom ”ieşi” mai repede din acea suferinţă emoţională. Este adevărat că schimbarea registrului emoţional se poate face mai greu la început, dar vom învăţa să o facem din ce în ce mai uşor. Există mai multe posibilităţi de a face aceasta. Dar ceea ce va conta este să o alegem pe aceea care ne ajută cel mai rapid şi eficient. Dacă ne place natura, ne putem regăsi pacea în mijlocul frumuseţilor ei. Dacă ne place muzica ne putem lăsa absorbiţi de sunetele ei melodioase. Dacă suntem mai sportivi, putem, o perioadă de timp, să practicăm mai intens sportul favorit. Şi nu în ultimul rând, putem să medităm, să practicăm yoga, să ne rugăm, să ne vizităm prietenii, să mergem la muzee,  să ne relaxăm pentru restructurarea noastră sufletească, care, uneori, cere timp.

 Toate aceste lucruri pot fi realizate şi ne pot ajuta cu o singură condiţie: SĂ NU UITĂM CĂ DE NOI DEPINDE (şi aşa a fost întotdeauna) FELUL ÎN CARE PERCEPEM ŞI VIBRĂM LA IMPACTUL LUMII EXTERIOARE ASUPRA SUFLETULUI NOSTRU. DE NOI DEPINDE REACTIVITATEA EMOŢIONALĂ ŞI FELUL ÎN CARE VOM URMĂRI SĂ FACEM FAŢĂ CONJUNCTURII EMOŢIONALE. DE NOI DEPINDE SĂ ACŢIONĂM CONSTANT PENTRU A NE PURIFICA STRUCTURA PSIHO-MENTALĂ PÂNĂ LA A AJUNGE SĂ NU MAI ”VIBRĂM” EMOŢIONAL ÎN MOD INFERIOR.

PUTEREA VINDECĂTOARE A IUBIRII – Dă-o mai departe!

Întotdeauna mediul încărcat de afecţiune şi iubire a determinat vindecări şi cicatrizări sufleteşti. Iubirea oferă darul vindecării şi trezeşte din nou puterea vieţii. Cunoscând toate acestea, ne întrebăm de ce această lume în care trăim nu recurge la acest remediu universal al vindecării sufleteşti. Aici este reamintită ordinea firescă a lucrurilor pentru a ne putea ajuta, alina, vindeca şi înfrumuseţa mai mult vieţile noastre. Descoperirea capacităţii naturale de vindecare şi autovindecare prin iubire şi bunătate este un demers pe care fiecare dintre noi l-ar putea integra conştient şi cu mai mult curaj pentru că nu depinde de nimeni. Iubirea aduce mereu echilibru şi armonie, exact condiţiile favorabile menţinerii sau refacerii sănătăţii individuale, relationale, sociale.

SUFLETUL TREZIT POATE RECUNOAŞTE ŞI TRĂI MESAJUL SPIRITUAL

Orice mesaj sau învăţătură spirituală este asimilată numai în măsura în care sufletul individual este sensibil şi înalt receptiv la adevărul acesteia.  Învăţătura este preluată mereu la ”cald”,  prin a ”o lua personal”. Nu este asimilată şi tradusă în trăire generatoare de efervescenţă şi emulaţie atunci când este percepută la modul general, parcă mereu pentru alţii. Învăţătura ne interesează pentru că începem să o ”simţim” că este pentru noi; orice mesaj al ”salvării” este pentru fiecare în parte. Suntem responsabili pentru zborul nostru, pentru călătoria vieţii noastre, pentru căutarea împlinirii propriului vis.

.

NUANTELE IUBIRII EXPRIMĂ NIVELUL EVOLUTIV AL FIINTEI

Aceste nuanţe sunt determinate de nivelul trezirii spirituale şi poartă totodată amprenta mai mult sau mai puţin pură a energiilor şi emoţiilor caracteristice dinamicii activităţii centrilor de forţă şi conştiinţă.

IUBIREA – LIMBAJUL UNIVERSAL AL SUFLETELOR TREZITE

”Limbajul” iubirii se exersează şi se cultivă până la a exprima universalitatea spiritului uman şi a recunoaşte natura esenţial identică a tuturor oamenilor.

MECANISMUL DRAMEI SI METODE DE REECHILIBRARE SUFLETEASCĂ

Voi continua prezentarea aspectelor legate de dinamismul specific celui de al patrulea centru energetic – Anahata chakra.

Aici este expus pe  scurt un mecanism specific fiinţei receptive şi reactive din punct de vedere emoţional. ”Banda” emotională în care trăieşte o face pe aceea fiinţă să perceapă şi să se comporte adeseori într-un mod mimetic, lăsându-se astfel influenţată de diferitele mentalităţi sau curente de gîndire pe care le integrează aproape inconştient. Cu alte cuvinte, acea persoană tinde să vadă lumea, nu aşa cum este, ci aşa cum o descriu alţii că ar fi.

LA MULTI ANI !

Acum în pragul noului an, vă multumesc tuturor celor care ati fost alaturi de mine, cursanti şi cunoştinţe mai ”vechi”, precum şi noilor veniţi şi care, sub o formă sau alta, aţi susţinut acest proiect de împărtăşire spirituală. ”Aminteste-ţi de Sine !”  rămâne veşnic actual. Fie ca şi la anul să ne regăsim în această călătorie-zbor a Inimilor noastre !

Vă urez tuturor să fiţi împăcaţi şi cu sufletul mereu împrospătat de magia clipelor sacre. De sacralitatea şi frumuseţea clipei pe care numai Inima o poate sfinţi. 

Să fiţi sănătoşi să vă urmăriţi zborul spre împlinirea viselor dragi alături de cei pe care îi iubiti.

LA MULTI ANI !

 

ADEVARATA RELIGIE ESTE CEA A INIMII

Iată aici prezentat pe scurt crezul lui Swami Shivananda – un mare maestru yoghin şi totodată vindecător.  (vezi aici si bibliografia)

”Consider ca adevarata religie este cea a inimii. Mai intai trebuie purificata inima. Adevarul, iubirea si puritatea sunt bazele adevaratei religii. Controlul asupra naturii instinctuale, cucerirea mintii, cultivarea calitatilor divine, servirea detasata a umanitatii, bunavointa, prietenia, constituie fundamentele adevaratei religii.

O fiinta care paseste pe calea spirituala este supusa la multe incercari, inainte de a ajunge la capatul calatoriei. Ea este de obicei tentata sa-si micsoreze eforturile la jumatatea drumului. Multe sunt capcanele, dar acela care munceste din greu, constant, va atinge telul suprem al vietii: universalizarea fiintei, cunoasterea si beatitudinea.

Am inteles ca indatorirea fundamentala a omului este sa invete sa daruiasca, sa daruiasca cu compasiune si detasare, sa daruiasca mult, sa daruiasca cu iubire, fara a astepta vreo rasplata, deoarece nu pierde nimic daruind si pe de alta parte celui care daruieste i se va da inapoi inmiit.

Consider de asemenea ca a actiona cu bunatate este temelia vietii omenesti. Prin bunatate inteleg capacitatea de a fi alaturi de ceilalti cand au nevoie, de a-i percepe empatic si de a fi capabil sa actionezi astfel incat sa nu faci rau nimanui prin faptele tale. Bunatatea este oglinda credintei in Dumnezeu. Cred ca a fi bun cu adevarat, pana in cele mai adanci cotloane ale inimii, nu este deloc usor, desi poate parea simplu la prima vedere. Este unul dintre cele mai dificile lucruri de pe pamant, daca esti sincer cu tine insuti.

Pentru mine nu exista lumea fizica. Ceea ce eu vad este manifestarea glorioasa a lui Dumnezeu. Cand ajut pe cineva, acela este chiar El. Invat sa fiu umil in fata atotputernicei Existente. Filozofia pe care o urmez nu este o doctrina care sa infirme natura reala a existentei lumii. Ea reveleaza realitatea prezentei divinitatii in univers, eternitatea sufletului omenesc, unitatea creatiei cu Absolutul, pentru ca aceasta este singura doctrina care merita sa fie luata in considerare.

O sanatate foarte buna, putere de discriminare, o cunoastere profunda, o vointa pura si puternica, integritate morala si spirituala, aceste sunt necesare pentru a realiza idealul divin.

Sa fii maleabil, sa te adaptezi la orice conditii, sa-l vezi pe Dumnezeu in orice lucru, sa cunosti si sa folosesti principiile naturii in procesul evolutiei catre Realizarea Sinelui, sunt unii dintre factorii principali care contribuie la formarea unei filozofii de viata. Pentru mine, filozofia nu este numai iubirea de intelepciune, ci chiar detinerea ei.

Sa-l descopar pe Dumnezeu in orice fiinta sau forma, sa-l simt peste tot, in orice moment si in orice conditii ale vietii, sa vad, sa aud, sa gust si sa simt totul ca fiind Dumnezeu, acesta este telul meu,

Sa traiesc in Dumnezeu, sa ma topesc in Dumnezeu si sa fiu una cu El, acesta este telul meu.

Traind intr-o astfel de uniune, sa-mi folosesc mintea, simturile si corpul in folosul umanitatii, sa cant numele Domnului, sa dau instructiunile necesare aspirantilor sinceri si sa raspandesc adevarata cunoastere in lume, acesta este telul vietii mele.

Sa fiu un prieten al tuturor fiintelor si un binefacator al lor, un prieten al saracilor, al celor oropsiti si neajutorati, al celor decazuti, acesta este telul meu.

Crezul meu sfant este sa-i servesc pe cei bolnavi, sa-i ingrijesc cu compasiune si dragoste, sa-i inveselesc pe cei tristi, sa raspandesc putere si bucurie in toti, sa simt identitatea in esenta cu fiecare si sa-i tratez pe toti egal.

Eu nu fac diferente: nu exista nici tarani, nici regi, nici cersetori, nici imparati, nici barbati, nici femei, nici invatatori, nici elevi.

Ma rog ca acest ideal divin sa fie prezent in viata fiecarei fiinte umane. Ma rog ca pamantul sa devina un adevarat paradis si aceasta nu este doar o simpla dorinta, ci este o posibilitate reala. Se va realiza cand majoritatea oamenilor vor intelege ca viata inseamna evolutie spirituala.” – Swami Sivananda

 

INIMA SI PROCESUL EVOLUTIEI SPIRITUALE

Aici se arată modul de abordare a procesului evolutiv ca fiind determinat de identificările progresive prin care natura umană trece. Răspunsul la această întrebare fundamentală: ”Cine sunt eu?” reflectă, prin urmare, diferitele etape evolutive.

UN IMBOLD SPRE A FII TU INSUTI

In acest clip este vorba despre necesitatea de a accepta ceea ce tu esti si a porni curajos din punctul in care te afli, fara a mai construi imagini artificiale despre tine insuti.

Cu atat mai mult, respectarea acestui indemn va aduce armonie in plan relational. Fiecaruia, in relatie, ii revine rolul principal in refacerea si mentinerea stabilitatii, iubirii si armoniei, prin ceea ce este el acum. Evident ca pe masura ce vei fii mai atent, mai constient si prezent in relatie lucrurile vor merge mai bine si in viitor. Dar nu merita sacrificat prezentul pentru incertitudinea viitorului.

TE POTI CONCENTRA, DAR O VEI FACE?

Toti au posibilitatea de a se concentra, dar tu o vei face? Poti, insa daca o vei face sau nu depinde de tine. Una e sa fii capabil sa faci ceva si alta e sa si faci. Exista mult mai multa capacitate şi resurse care nu sunt folosite decat cele care sunt folosite acum. E valabil şi pentru tine, acum. De ce multi oameni capabili nu fac ceva cu viata lor pentru a si-o transforma in bine? Sunt relativ putini oameni de succes, dar multi ambitiosi. De ce nu se „descurca” mai multi? Cazurile pot fi diferite, insa greseala de obicei le apartine. Au avut ocazii, poate mai bune decat altii care insa s-au „descurcat” bine. Ce inseamna a te ”descurca” in viata? Inseamna in primul rand a nu te mai incurca pentru a fi nevoit sa pierzi timp si resurse ca sa te ”descurci”. Da, exact. Multi oameni prin modul lor predominant de a gandi si de a actiona mai mult se „incurca” si apoi incearca adeseori disperati sa se „descurce”, dar evident ca se impleticesc in propriile „legaturi” pe care si le-au creat: obiceiuri si obisnuinte proaste, gandire negativa, pasivitate, lene, frica, etc., etc. Altii, au ajuns deja sa faca pasii corecti in viata pentru a nu se ”incurca”. 

 

Ce ti-ar placea sa faci si nu faci? Daca tu crezi ca ar trebui sa „mearga” mai bine, de ce nu iti merge? Analizeaza-te cu atentie. Afla-ti defectele. Cateodata doar un simplu fleac il impiedica pe cineva sa se dezvolte si sa aiba succes. Descopera de ce nu iti merge bine – cauza esecului tau. Ai asteptat ca cineva sa te indrume sau sa-ti faca loc? Daca da, concentreaza-te pe o noua directie de gandire. Trebuie sa fii odata si odata sincer cu tine. Nu are rost sa te mai amagesti.

 

Sunt 2 resurse absolut necesare pentru succes – energia si vointa de a reusi. Nimic nu poate inlocui nici una dintre acestea. Poate multi dintre noi nu vom avea un drum usor de urmat. Loviturile puternice ale vietii ne dezvolta curajul si rezistenta morala. Persoanele care traiesc intr-un mod indolent si neglijent nu pun lucrurile cap la cap şi din aceasta cauza nu stiu de unde sa o apuce pentru a se transforma. Nu au infruntat niciodata situatiile si de aceea nu stiu cum sa le faca fata. 

Trebuie sa ne construim conditii favorabile si nu sa asteptam sa se formeze singure. Astazi, nu omul care spune „nu se poate”, ci omul care merge inainte in ciuda sfaturilor contrare si demonstreaza ca „se poate” e cel care „ajunge undeva”. „Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune si in traista” e un proverb adevarat. Urcam drumul spre succes depasind obstacole. Obstacolele nu sunt decat impulsurile menite sa-l faca pe un om adevarat sa caute si sa gaseasca mijloacele de atingere a scopului sau. Acest om va spune: „Pot si voi face”. O astfel de atitudine ajuta sa te autodepasesti. Cand vede infirmi, surzi si muti, orbi si pe cei cu alte handicapuri realizand ceva in lume, omul sanatos si capabil din punct de vedere fizic ar trebui sa fie deschis şi să aprecieze reusita lor, pentru a invata chiar si de la acestia lectia ”suscesului”.

 

Nu exista nimic care sa poata rezista fortei perseverentei si credintei in reusita. Drumul din fata noastra nu e usor, insa toate momentele grele pot fi depasite daca te gandesti ca se poate si daca te concentrezi asupra modului de a face acest lucru. Dar daca te gandesti ca obstacolele sunt insurmontabile, bineinteles ca nu vei incerca si, chiar daca o vei face, va fi fara prea multa tragere de inima. Astfel, ai o atitudine care nu numai ca nu te ajuta cu nimic, dar in timp te slabeste in interior.

 

Multi oameni nu vor incepe un plan daca nu se simt siguri ca vor avea succes cu el. Ce greseala! Aceasta atitudine ar putea fi justificata daca am fi siguri de ce putem si ce nu putem facem. Dar cine stie? Ar putea exista o piedica sau o situatie riscanta, dar constatam ca nu a aparut; altadata credem ca drumul ne este netezit si ne confruntam cu un mare obstacol. Problema cu majoritatea oamenilor este ca imediat ce-si vad drumul blocat isi pierd curajul. Uita ca de obicei exista o cale si o solutie pe langa acea dificultate. Depinde de tine s-o gasesti. Daca abordezi ceva cu efort mic atunci cand situatiile necesita un efort sporit bineinteles ca nu vei castiga. Abordeaza totul cu un sentiment ca iti vei folosi intreaga putere interioara pentru a reusi. Acesta e tipul de efort concentrat care te face sa reusesti.

 

Cei mai multi oameni sunt obositi inainte sa inceapa. Se gandesc ca vor intalni obstacole si se focalizeaza asupra lor ca si cum le cauta pe acestea, in loc de a cauta mijloacele de a le depasi. Rezultatul e ca-si maresc obstacolele in loc sa le micsoreze. Ai inceput vreodata ceva ce credeai ca va fi dificil, dar dupa aceea ti s-a parut usor? Asa se intampla de foarte multe ori. Lucrurile care inainte par dificile se dovedesc usor de invins odata intalnite. Asadar, porneste in calatorie cu ideea ca drumul iti va fi liber si ca daca nu, il vei degaja. Toti oamenii care au realizat ceva si-au curatat drumul si poate n-au avut sprijinul pe care tu il vei avea azi.

Ideea fundamentala a succesului este sa faci ceea ce te-ai decis. Sa nu te abati de la calea ta, ci hotaraste-te ca vei realiza ce ai pornit sa faci. Sa nu te sperii de cateva esecuri, caci ele nu il pot opri pe omul care este hotarat – omul care stie in sufletul lui ca succesul se obtine doar prin hotarare ferma, prin efort concentrat si sincer realizat cu multa credinta.

„Cel care are vointa ferma”, spune Goethe, „isi modeleaza lumea dupa el.”

„Oamenilor nu le lipseste forta”, spune Victor Hugo, „le lipseste Vointa.”

Nu atat talentul e cel care obtine victoriile, cat activitatea si hotararea puternica. Nu exista nereusita pentru omul care-si da toata silinta. Indiferent la ce lucrezi in momentul de fata, nu lasa ca acest lucru sa te faca sa-ti pierzi curajul. Soarta se schimba mereu si maine sau in alta zi se va intoarce in favoarea ta, daca esti un om muncitor, harnic si ambitios. Nimic nu te dezvolta si nu iti creste curajul precum incercarile care apar in timpul vietii. Daca nu ar fi acestea, cat de monotona ar deveni in cele din urma viata!

Asadar, omului care vrea sa progreseze ii spun: „Nu privi pozitia ta actuala ca pe una permanenta, chiar si daca ai atins succesul. Fii cu bagare de seama si adauga caracterului tau acele calitati care te vor ajuta sa te ridici si mai sus cand apare ocazia. Fii mereu atent si pe faza sa recunosti oportunitatile. Tine minte, atragem acele lucruri pe care ni le punem in minte. Daca noi cautam oportunitati, le gasim.”

 

Daca esti omul care si-a atras anumite oportunitati, cineva, de exemplu, te-ar putea cauta sa ocupi o functie de raspundere. Asadar, cand te gaseste, nu-ti lasa atentia sa rataceasca. Fii pe faza. Demonstreaza chiar acum ca poti sa-ti concentrezi puterile, ca ai caracterul unui om adevarat. Nu arata nici o urma de frica, nesiguranta sau indoiala. Asuma-ti responsabilitatile. Omul care e sigur pe el e sortit sa ajunga in varf. Nici o circumstanta nu-l poate impiedica.

Extras din cartea aparuta la editura Kamala, “Concentrarea – Secretul realizarii perfecte” .

Si asa stau lucrurile cu orice alta ocazie. Daca acum s-au creat conditiile favorabile unei practici spirituale, concentreaza-te si fii cat mai constient, activ si prezent in acest proces al redescoperirii de Sine.

 

MODALITATI DE RECENTRARE SUFLETEASCA

Un extras mai lung din seria modalitatilor de trezire si recentrare sufleteasca prezentate in cadrul Seminarului consacrat trezirii si dinamizarii armonioase a centrului de forta Anahata Chakra.

Multi oameni se confrunta cu dificultati in existenta de zi cu zi. Multi isi dau seama si in ce consta impactul perturbator al problemelor si necazurilor, stiind sa descrie cu acuratete simptomele si sa indice cauzele declansatoare ale acestora in registrul manifestarii lor fizice, psihice si mentale. De nenumarate ori, in sedintele de consiliere si ghidare am sesizat aceste aspecte. Mai mult decat atat, sunt persoane cu mult bun simt care stiu ca ar trebui sa faca ceva pentru contracararea unor astfel de situatii si, de asemenea, am intalnit multe persoane care stiau si cam ce ar trebui facut pentru a readuce starea de echilibru si armonie in existenta lor. Si… cu toate acestea… pot sa va spun ca, dificultatea transformarii reale si eficiente rezida in faptul – foarte simplu, de altfel – că … uitam. Uitam sa aplicam, uitam de necesitate, de motivatie, uitam de intelegerile noastre anterioare, pur si simplu …uitam. Experimentam astfel o suis generis discontinuitate a constiintei.

Ceea ce este redat in acest clip pune foarte mult accent pe necesitatea creeri unui ”protocol” interior care sa redeclanseze si apoi sa faca posibila recentrarea si restructurarea fiintei in planul constientei de sine. Am facut, de asemenea, mai multe corelatii pentru a crea un sistem de reprezentare menit sa va ajute sa gasiti maniera personala de a pune in aplicare metodele descrise. 

UN FILM … SI UN COMENTARIU

Mi-a fost trimis si am fost rugat sa-l dau mai departe. Intr-adevar, este un film mai bine facut decat altele, care abordeaza problemele calde cu care ne confruntam. Ofera o imagine de ansamblu si o perspectiva cauzala asupra a ceea ce se intampla in lume la ora actuala. Are totusi o mare lipsa.

Determinarea motivationala de a produce saltul si transformarea este integrata doar ca o reactie la situatia de criza cu care ne confruntam. Oricum este mai bine decat nimic. Foarte putin este abordata in film necesitatea transformarii in planul constiintei, ca un mod de a trai care aduce normalitatea, echilibrul, pacea si armonia naturala.Se pare ca nu l-au citit nici pe Lao-Tzu, nici pe Confucius.

Solutia energetica prin care am avea cu totii ceea ce ne trebuie si am putea trai apoi fericiti, pentru ca toti avem si suntem prosperi, este doar un vis utopic. Suna iarasi a indemn si promisiune de a accede la fericire prin a face rost de ceea ce vrem şi ne lipseste:  mai multa energie si prosperitate. Respectand apoi principiul non-intruziunii si respectarii proprietatii, oamenii ar trai vezi-doamne foarte fericiti.

Sigur ca este importanta mobilizarea tuturor sau a cator mai multi oameni pentru intelegerea problematicii existentiale complexe pe care umanitatea o traverseaza. Dar a sosit momentul sa nu o mai facem cu aceleasi trucuri care au fost si sunt folosite chiar de cei care sunt identificati in film ca fiind creatorii acestei urzeli diabolice in care aparent suntem prinsi.

Mecanismul acestei asa-zise ”treziri” pe care filmul isi propune sa o produca respecta exact schema care este identificata ca fiind folosita de cei care ne-au adus in aceasta situaţie si care urmaresc suprematia totala.  Si anume:

1. Crearea problemei.  Producatorii filmului ne reveleaza situatia gravă. Ei ”descopera” planul diabolic de dominatie planetara.

2. Generarea reactiei.  Suntem convinsi ca asa stau lucrurile. Participam si ne incarcam emotional la aflarea acestui plan al ”noii ordini mondiale” si a modului in care vom fi aserviti acestei ”oculte” mondiale. Devenim fiinte vehement orientate contra a ceea ce se intampla.

3. Gasirea solutiei. Apoi se incepe dirijarea opiniei noastre spre a se ajunge la un accept, chiar si psihologic si, de ce nu?, la un consens pentru a actiona contra a ceea ce se intampla la ora actuala. Trebuie sa recunosc ca spre deosebire de alte scenarii, cei din acest film sunt de acord cu o orientare non-violenta a demersului lor. Este un evident pas inainte.

Solutiile oferite vin pe fondul constiintei sociale si tipului de democratie americana. Filmul are un asemenea impact pentru ca are forta pragmatismului american. Acolo, oamenii sunt determinati sa actioneze cand simt ca sunt inselati si ca proprietatea si drepturile lor nu sunt respectate. Si, pentru ca la ora actuala, in lume, sunt multi cei care au ajuns sa inteleaga ca asteptarile lor nu au fost implinite de diferitele forme de organizare si guvernare, ei  sunt foarte usor polarizati şi devin aderenti la tipul acesta de viziune pragmatica americana. Eu sunt absolut convins ca daca bancile ar relaxa politica fiscala si oamenii ar avea din nou accesul la credite nu ar fi deloc deranjati de politicile de jefuire si de manipulare la care de altfel au asistat satisfacuti zeci de ani, avand ce le trebuie.

Vreau sa va reamintesc ca pe fundalul asa-zisei prosperitati materiale individuale s-a produs fortificarea acestei Oculte mondiale. Sub ochii nostri si prin consens, prin lasitate si inertie, dandu-ni-se faramitele de la masa lor şi acceptand sa credem ca fericirea si libertatea ne vor fi oferite de aceste sisteme sociale noi ne-am pierdut instinctul si reactivitatea naturale de a spune STOP umilirii si manipularii conditiei umane, si de a arata ca suntem infinit mai mult decat o fiinta instinctuala avida de a-si satisface necesitatile sale biologice primare.

Istoria ne-a aratat din pacate: daca intr-un sistem social, guvernele dirijeaza manipularea sociala in asa fel incat individul este prosper, aceasta manipulare poate continua fara nici o jena pana la absurd si ridicol, pentru ca individul este satisfacut in nevoile sale de baza. El intra in inertie, vegeteaza, si intre timp lucrurile rele se produc sub ochii lui inchisi. Greseala facută de ultimii dictatori comunisti, de a suprima drepturi individuale  si cea comisa recent de ”nobilimea neagra”, care nu a rezistat supremei tentatii de a-si adjudeca intreaga putere sub un singur guvern mondial, trezeste acum individul si-l face sa reactioneze. Dar din acest moment, el este iarasi manipulabil, prin insasi conditia sa reactiva. Înclin din ce in ce mai mult sa cred ca este chiar ceea ce vrea aceasta Oculta. Cat mai mult haos si dezordine, cat mai multa agitatie si isterie colectiva. De-a lungul timpului, aceasta supraorganizatie a inteles ca numai conflictele mondiale care s-au reflectat asupra proprietatii individuale si avutiilor nationale le-a adus marile profituri. Astazi (slava domnului) este greu sa starnesti razboaie. Dar conditiile de astazi permit scenarizarea unor aparente conflicte sau dificultati mondiale care vor solicita atentia intregului glob. Care vor solicita resurse si solutii pe care acest Guvern suprastatal le are gata pregatite.

Este insa un joc pe muche de cutit, intrucat reactia umana, cum s-a dovedit in istorie de multe ori, nu poate fi perfect controlabila. Parerea mea este ca daca aceasta Oculta mondiala si-ar fi continuat experimentele fara a afecta proprietatea si avutul individului, ar fi ajuns mult mai repede si sigur in punctul in care doreau.  Dar nimeni nu este perfect …nici macar in rau.

Intrucat si aceasta organizatie nu este facuta decat din ”sarmani” oameni bogati, orbiti la randul lor de orgolii si aserviti propriei materialitati, lacomia lor atavica i-a si dus in punctul acestei mari greseli – amenintarea avutului individual. Si cutia Pandorei a fost deschisa, scotind la lumina toate frustrarile si reactivitatea individului oprimat care acum isi fortifica credinta ca a descoperit cine a fost de vina in nefericirea sa existentiala. Indivizii frustati si reactivi arata catre Oculta mondiala din ce in ce mai curajosi, pentru ca Oculta si-a desconspirat intentiile.

In sfarsit au pe ce pune mana, este ceva concret; au gasit mai mult decat tapul ispasitor. Au gasit cauza nefericirii lor actuale. Si se imbata cu parfumul desconspirarii si al agitatiei contra.

Nu fac acum decat sa va amintesc ca atat bolsevizarea cat si capitalismul au servit aceleasi Oculte. Exista si acum riscul ca toata aceasta agitatie legata de Criza Mondială sa serveasca in primul rand acestei Oculte. Dar ceea ce este acum si mai perfid este ca suntem invitati si invatati toti cum sa participam la interesele ei. Ne bucuram toti de atentie, toate statele se uita acum la toate statele si intre timp jocul perfid al pierderii autonomiei si suveranitatii se face sub ochii nostri. Cu acordul nostru, cu tot sprijinul nostru.

Toti suntem facuti sa credem ca iata situatia este fara iesire, si numai aceste conditii propuse ar putea asigura bunastarea diferitelor zone de interes. Se fac tot felul de asa zise uniuni care sa duca la mai bine. Si totusi individul este din ce in ce mai instrainat, mai insingurat, mai infricosat de conditiile zilei de maine. El devine mai revoltat si violent. Din nou, natura instinctuala tinde sa-l controleze. Este exact ceea ce se doreste.

Se fac intalniri sus, jos, la dreapta si la stanga, se discuta public, se fac profetii, au aparut noi meserii cum ar fi cea de analisti, in zeci de domenii care pana mai ieri nu existau. Cu fire  sau fara, Internetul s-a inrosit. Suntem mai activi ca niciodata in a comunica si nu neaparat fata in fata. Mai mult decat atat: am ajuns sa fim facuti partasi, prin abilitatea mass-mediei avida de ratting-uri, sa participam la a ne spune parerea si traim parca mai euforizati ca oricand ca, iata, in sfarsit …cineva ne asculta. Ceva …altfel se intampla. Cu adevarat, este multa energie in sistem. Ca in orice sistem cu multa energie, exista riscul sa colapseze daca aceasta energie nu este repusa pe un nivel al functionarii in parametrii si daca gradul de dezordine nu este disipat si eliminat.  

Asistam de ceva timp si vom continua sa asistam (din pacate mult prea pasivi), si in anii urmatori la tot felul de solutii, la tot felul de promisiuni, care vor avea aerul de noutatea, de salvare, de unificare. Dar ATENTIE, daca aceste noi orientari sociale, noi planificari, noi scheme sau oranduiri sociale nu vor implementa mecanismele eficiente prin care constienta individuala sa ramana trezita si mereu prezenta si activa, prin care responsabilitatea sociala sa treaca de la nivelul structurilor sociale exterioare la nivel interior, daca educatia sociala nu atinge coordonata care defineste esenta a ceea ce noi oamenii suntem in realitate: constiinta, spirit – oamenii vor trece prin aceleasi lectii generatoare de suferinta ca cele prin care trec acum.

În ultima instanta, trebuie sa recunoastem, ca daca trezirea noastra (la nivel de mase), cum se observa acum in decorul miscarilor sociale ale ultimei perioade, a depins doar de lipsa unei anumite prosperitati, sau de amenintarea intreruperii ei, putem considera ca experimentele sociale ale ultimelor zeci de ani,  si nu numai, sunt menite sa reveleze masura in care omul poate fi manipulat, (adormit, trezit) si dirijat spre a raspunde, prin instinct si reflex pavlovian. Este mult prea putin. (Poate chiar ar trebui, NU? sa multumim acestei oculte ca ne ajuta sa ne trezim din acest somn si inconstienta, pentru a supravietui).

Toti cei care ne-au condus si ne conduc  societatile au sadit de-a lungul istoriei noastre tumultoase si apoi au fortificat instinctul pervers al existentei determinate de conditii exterioare in care accentul este pus pe ”A FACE” pentru A AVEA. Dislocarea acestui instinct global al supravietuirii si conservarii speciei, detonarea tuturor motivatiilor exterioare de tipul acesta se va putea realiza spontan numai prin trezirea fata de realitatea imuabila care ne reprezinta in plan esential: SPIRITUL. Sa ne amintim ce frumos spunea Theillard de Chardin:“Nu suntem fiinte umane care traiesc o experienta spirituala, ci fiinte spirituale care traiesc o experienta umana”. 

Suntem martorii binecuvantati ai acestei perioade. Acum se va face trecerea asadar de la nivelul constiintei  separatoare si divizate a lui ”A AVEA”  la nivelul conştiintei reflexive, unificatoare a lui ”A FII”. Exact aceasta lipsa de trezire in planul realei constiinte de Sine, a fost speculata de catre cei care au scenarizat aventura sociala a individului. Omul a fost prins si retinut in capcanele acestei calatorii exterioare care merge catre nicaieri, tinta dovedindu-se o himera. Cuvinte gen: pace, progres, libertate, democratie, prosperitate nu au fost decat promisiuni desarte, si continua sa fie. Morcovul pus in fata magarului ca acesta sa mearga in directia dorita.

Calatoria interioara catre adevarata PACE, LIBERTATE, UNITATE nici macar nu a inceput la o scara globala pentru ca daca li s-ar fi aratat oamenilor directia si sensul real, spiritual-evolutiv, omul ar fi devenit stapanul sau insasi si nu sclavul supus puterii institutionalizate: guverne, partide, banci, corporatii, religii, biserici, etc. Este greu sa conduci oameni puternici şi liberi. Si atunci toate puterile din toate timpurile au ”lucrat” parca in acelasi consens ideologic, si anume a  reprezentarii binelui uman ca fiind determinat din exterior prin conditia materiala. Dar iata ca se dovedeste ca extrema la care s-a ajuns în aceste timpuri a si generat conditiile favorabile aparitiei unor noi germeni capabili sa duca la o veritabila mutatie în planul constiintei.

Ceea ce este greu de recunoscut si admis pentru orgoliul nostru de oameni ce populeaza aceasta minunata planeta, cam singuratica din perspectiva conditiilor de viata oferite de acest coltisor de univers, este ca, iata, suntem impinsi de lipsuri materiale, de suferinte si de injustete sa ne trezim.  Nu o facem noi, prin noi insine, (prin puterea spiritului suveran) ci indemnati iarasi de precaritatea conditiei materiale, de efemeritatea acesteia. Pentru a cata oara? Ne trezim pentru ca ne este frica ca nu mai avem ce ne trebuie, nu mai induram, nu mai vrem sa suferim. Pentru a cata oara? Iar producatorii filmului, alti ”Iluminati” ne stimuleaza sa credem, (pentru a cata oara?) ca procesul trezirii se poate realiza in felul acesta: ”Trebuie sa vrem sa fim PROSPERI, pentru a fi liberi si fericiti. Cata naivitate, ca sa nu spun, demagogie si ipocrizie. Intentia lor este nobila dar motivatia ramane la fel de jalnica ca a tuturor acelora care comunisti fiind sau capitalisti au incercat, in tentativa lor de inrobire a noastra, sa faca exact aceste lucruri. Aceeasi Marie cu  alta palarie.  Naivitatea pragmatismului american face ca mesajul filmului sa fie inca departe de solutia corecta de care oamenii au nevoie acum.

Adevarata trezire spirituala implica efort si crestere personala, iubire, solidaritate, practica, credinta. Experienta directa a planurilor care compun acest spatiu vast al constiintei de sine, va revela adevarul faptului ca aceasta componenta a existentei noastre fizice, materiale si concret sociale este doar o câtime din viata vasta a sufletului si spiritului uman. Si atunci singuri vom arunca pietrele pe care le strangem ahtiati si posesivi pe drumul asa-zisei prosperitati sociale, pentru a ne bucura de diamantele care ni se daruie singure ajunsi din nou, ACASA.

Adevarata conditie a PROSPERITATII nu a avut niciodata de a face decat cu descoperirea intelepciunii de ”A FII”, cu alte cuvinte, de a trai  in mod armonios pentru a MERITA darurile pe care Universul ni le pune mereu la dispozitie, in mod necesar, indraznind SA FIM BOGATI IN SPIRIT.

Vreau totusi sa reamintesc ca adevaratul salt care poate sa duca la veritabila transformare si orientare catre in sus, implica o masa critica de oameni care sa creada, sa gandesca si sa actioneze individual, sau in grup, in sensul manifestarii in primul rand in ei a acestei armonii si reechibrari pe care o doresc exprimata sau manifestata in lumea exterioara.  Cu alte cuvinte, trairea in acord cu legea morala si valorizarea in campul existentei de zi cu zi a naturii spirituale reprezinta conditia fara de care nu se poate face un salt real, pentru a scapa de aneantizarea spre care ne conduc diferite ideologii sau sisteme mai mult sau mai putin totalitare, globale, mondiale.

Spun aceasta pentru ca in ultimul timp am observat o agitatie aproape isterica de acum, de-a dreptul obsesiva, de a lua urma conspiratorilor care ne-au dus unde ne-au dus, de ne merge atat de rau, de a dezvalui mizeria lor ideologica si planurile marsave de dominatie mondialala. Si multi oameni participa la schimbul acesta doveditor de informatii care arata ca OCULTA MONDIALA vrea sa ne conduca si care sunt strategiile ei negre. Este bine, este importanta informarea. Dar cu ce pret? Stam sa chibitam de pe margine pierzand aceste timp pretios al ”trezirii” sau chiar ne TREZIM?

CEI CARE POT FACE MAI MULT SA O FACA, FIIND IN PRIMUL RAND EI MAI MULT. 

            1. Sa treaca chiar ei la o practica directa de trezire in plan sufletesc,

            2. Sa manifeste chiar ei in lumea aceasta mai multa frumusete, iubire, compasiune, credinta, ordine si armonie.

           3. Sa petreaca chiar ei mai mult timp studiind si cercetand aspectele mai profunde ale vietii spirituale.

           4. Sa participe activ chiar ei la actiuni umanitare, caritabile fiind capabili sa se asocieze liber si deschis pentru a colabora cu alti, ca voluntari, pentru a contribui la starea de mai bine a lor si a semenilor.

           5. Sa continue chiar ei procesul transformarii lor spre mai inalt si spre mai bine, creind chiar ei conditiile favorabile evolutiei, pentru ei si pentru ceilalti, din punct de vedere fizic, energetic, psihic, mental si spiritual. 

          6. Sa aiba chiar ei o continuitate in planul afirmarii principiilor morale si spirituale si in lumea exterioara

          7. Sa aiba chiar ei curaj si sa persevereze in a milita lucid si inteligent contra oricarui curent ideologic care duce la dependenta, sclavie, indoctrinare, pasivitate sau care ar instiga la ura si violenta

Spre sfarsitul filmului ne sunt aratate si noua unele posibilitati de a dejuca planurile acestei Oculte, accesand chiar site-ul respectiv. Multe dintre ele sunt de bun simt si sunt convins de necesitatea lor. Chiar este bine sa actionam pentru a contracara jocul globalizarii, dar dincolo de aceasta, este necesar sa intelegem ca adevarata revolutie trebuie sa se desfasoare in plan interior, pe acele coordonate morale si spirituale specifice, care odata atinse vor permite reinstaurarea in mod firesc si natural, in lumea exterioara a acelei ordini, prosperitati si armonii mult visate. 

CLICK AICI PENTRU VIZIONARE:

REAMINTIRI: DARURILE NATURII FEMININE

Un extras dintr-o prelegere sustinuta in cadrul Seminarului : Sanatate, Sexualitate, Spiritualitate desfasurat in cadrul Centrului de Yoga si Meditatie KAMALA. Ca de obicei, în ultimul timp, numarul femeilor participante a fost mai mare. Se confirma, de altfel, observatiile pe care le-am facut nu o data, cu privire la felul diferit de exprimare a cautarii spirituale in cazul barbatilor si femeilor. Prin insasi ”datul” ei, femeia este mult mai sensibila la ceea ce inima ei ii cere ca ”hrana” sufleteasca, dand mai frecvent raspuns acestor cautari.  Intrucat am primit intrebari mai ales de la ele, am considerat necesar sa mai reamintesc cateva aspecte corelate cu modul de exprimare arhetipala a naturii feminine. Barbatii nu trebuie sa ramana nicidecum frustrati ci ar putea, la randul lor sa se deschida si sa intelega minunatele calitati femine pentru a urmari sa le stimuleze manifestarea, daca intentioneaza sa culeaga frumoasele daruri relationale din punct de vedere fizic, energetic, psihic, mental si spiritual cu cele pe care le iubesc.

DARURILE SUFLETULUI TREZIT

Aici, amintesc  calitatile sufletesti care se trezesc pe masura activarii si dinamizarii armonioase a lui Anahata Chakra – centrul afectiv al fiintei.

Asa cum subliniam in clipurile anterioare, deplina activare a acestui centru conduce la trezirea sufletului si atunci minunate virtuti se exprima intr-un mod neconditionat

PUTEREA INIMII ESTE IUBIREA

A ”cultiva” iubirea poate determina un efect contagios. Prin iubire iti sunt trezite propriile haruri. Prin iubire trezesti in inima celeorlalti propriile lor haruri. Prin iubire te apropii de adevarata credintă. Iubirea întoarce intotdeauna daruri catre cel care o manifesta, dar intotdeauna intr-un mod natural.

INTELEPTII AU O LUME COMUNA

 Acest articol a fost scris de autoarea blogului www.luminaindigo.blogspot.com Daniela Diana in aceasta primavara la Sfantul Mormant, in apropierea Invierii. Mi-a fost trimis recent de catre o persoana de la cursuri si la randul meu ii ofer chiar aici un loc pentru a fi ”meditat”. Da, este corect. Nu citit ci meditat.

Am facut acest lucru pentru a arata ca viziunea spirituala a unor fiinte intelepte care s-au daruit prin practica si iubire lui Dumnezeu pe calea crestina, este similara aceleia a marilor maestrii si invatatori ai altor traditii spirituale. Cu adevarat, se poate spune că  ”intelepţii au o lume comună” dar ceea ce este sublim in cazul existentei lor, este că prin felul lor de ”a fi”, ei sfintesc si aceasta lume, ne impartasesc cu frumusete şi lumină, ne ating si ne alina inimile. Mai presus de toate acestea, ei ne reamintesc ca Aici si Acum ne putem trai la randul nostru existenta ca si ei. Plini de bucurie, umilinta, bunavointa si dragoste.

 ”In aceasta lume complicata in care traim, am intalnit zilele trecute un calugar ortodox de 85 de ani, considerat a avea har conform terminologiei utilizata de confratii sai. Si aceasta deoarece  facea vindecari prin rugaciune.

In terminologia mea, il consider o fiinta iluminata. Si aceasta deoarece traia, simplu, fara nici o urma de indoiala starea de unitate.Am inteles de la el ca putem aspira catre aceasta stare, putem sa ne gandim la ea, dar pasul final este sa ajungem sa o traim, aici, fizic, in acest plan.

Cuvintele lui sunt foarte simple, nu am regasit la el teorii complicate.Asa si afirma:“Creatia este mareata tocmai prin simplitatea, prin claritatea ei.De cate ori cauti cai complicate de a fi in Dumnezeu, tu de fapt te ratacesti in propria minte.La sfarsitul acestei vietii sufletul se innobileaza prin  clipele in care a iubit, a daruit si s-a bucurat ca era pe pamant.”

L-am intrebat cum se produc vindecarile, ce se intampla cand cineva vine la el.

”Eu, omul nu ma gandesc ca as avea ceva de facut, eu ma deschid si las Sfantul Duh sa curga prin mine.Nu intreb niciodata omul de ce a venit la mine,ce problema are, ii simt doar sufletul cat de greu ii este, si apoi ma rog.Atat fac- ma rog impreuna cu el.Si ii spun ca este o mare bucurie atunci cand doi se strang in numele Lui ca atunci si El este cu noi.Pentru mine este o binecuvantare cand cineva imi deschide usa chiliei.Eu nu privesc omul intrand la mine ci pe Dumnezeu in om patrunzand in chilie.

La sfarsit simt cum omul este mai usor, mai senin.Eu nu trebuie sa stiu ce greutate purta el, Dumnezeu stie, imi pastrez doar sufletul deschis si ma rog din toata inima mea.Deci totul este rugaciunea noastra catre Dumnezeu, uneori ii tin mainile in ale mele, alteori le pun pe crestetul capului.Uneori simt ca este nevoie sa mai vina, alteori stiu ca lucrarea s-a facut. Si miracolul pentru mine nu il numesc vindecare, il numesc trezirea omului in Dumnezeu.”

L-am intrebat de ce intr-o multime agitata, tensionata, nervoasa imi era mai greu sa ma rog si mi-a raspuns :

“Atat timp cat il privesti pe Dumnezeu ca fiind in afara ta, o sa si gasesti motive tot in afara ta.Cauza nu sunt cei din jur  ci cum il privesti tu pe Dumnezeu.Daca ai credinta nestramutata ca El este in tine, realizezi ca nimeni nu poate sta intre tine si Dumnezeu.Ca sa te rogi cobori in tine, inchizi ochii si in inima ta o sa gasesti linistea.Acolo te asteapta Dumnezeu.Mintea este prima care fie se deschide si prin gandurile tale ii lasa pe El sa se manifeste in tine, sau tot mintea este cea care te impiedica.Mintea tese labirinturi si uneori se pierde in propria ei tesatura. Daca lasi iubirea din inima ta sa iti scalde mintea, o sa vezi cum gandurile tale isi gasesc singure drumul catre Cer.”

L-am intrebat de ce se agitau, se luptau oamenii ca sa ajunga sa ia Lumina:
”Te lupti sa ajungi mai aproape de Dumnezeu cand ai o teama in tine, o neliniste,o indoiala in ceea ce priveste relatia ta cu Dumnezeu.Atunci intotdeauna gasesti ca mai ai ceva de facut, nu ai facut destul, mai exista inca  si acel ceva o sa iti aduca apropierea, si cauti si cauti neincetat.Dar daca te opresti din zbucium, din framantare, din cautare, iti dai voie sa il descoperi in tine.Poti trai o intreaga viata preocupat sa il cauti in afara ta, dar nu cauti unde trebuie.Lupta exterioara este un semn al luptei din sufletul acelor oameni,aspiratia lor, nazuinta lor, cautarea lor, si acela e modul in care o reflecta.”

L-am intrebat cum dupa ore petrecute in picioare, intr-o pozitie in care nu puteai nici sa te intorci, el nu dadea nici un semn de oboseala si nu numai aceasta, in jurul lui oamenii erau foarte linistiti, calmi.Raspandea o vibratie de pace in jur care linstea multimea.

 “Oboseala vine din lupta fiintei cu viata.Cand te opui vietii, judecand, criticand, maniindu-te, pierzi viata din tine si obosesti, si este si normal pentruca mergi contra curentului.Iubirea, este curgerea vietii.Pacea, linistea, se obtin cand lasi viata sa curga prin tine si nu mai opui rezistenta la ceva”.

 Si m-a intrebat:”ai obosit vreodata in timp ce te bucurai, in timp ce iubeai, in timp ce te rugai?Atunci te lasai purtata de curgerea vietii, nu opuneai rezistenta.Atunci te deschideai prin inima.Obosesti cand cauti cu mintea, inima nu te oboseste vreodata.Si mintea cauta neincetat, mereu gaseste altceva de care sa se agate, dar in esenta mintea isi cauta linistea.

Deci lupta nu este intre noi si cei din jur, sau intamplarile din viata, ci este intre noi si noi, acea lupta interioara este cea care epuizeaza.”

L-am intrebat cum poti sa iesi din aceasta zbatere, pendulare:

“Nu trebuie sa te zbati ca sa iesi, pentru ca te afunzi si mai rau.Si vine o vreme cand intelegi ca nu e necesar sa te zbati, ca totul se intampla de la sine, intelegi ca viata curge lin, nu este o stradanie.Lupta are loc pana cand se coboara aceasta intelegere, aceasta pace. Nu fugi dupa Dumnezeu, stai linistit si lasa-l sa se exprime prin tine”.

L-am intrebat cum a ajuns el la aceasta stare de pace, in opinia mea de iluminare, si mi-a spus ca s-a rugat catre Dumnezeu sa il lumineze ca sa poata darui la cei din jur, dintr-o credinta ferma ca cererea sa este auzita si indeplinita, si apoi s-a lasat purtat de valurile vietii, s-a deschis si i-au venit rugaciunile pe care le simtea cu sufletul.Nu s-a indoit nici un moment si rugamintea sa la Dumnezeu era sa ii dea acest har de a darui atat timp cat traieste pe acest pamant. Acesta considera ca fiind cea mai mare binecuvantare, bogatia inimii.

I-am spus ca in opinia mea biserica s-a indepartat de creinciosi, a pierdut legatura,si intr-un fel a interupt legatura intre Cer si Pamant, in conditiile in care ei aveau puterea sa o consolideze.

“Biserica este o institutie alcatuita tot din oameni.Si omul s-a indepartat de aproapele sau.Si aceasta din teama.Teama de a nu se pierde invataturile, de a le pastra nealterate,din frica aceasta si-au concentrat atentia doar pe invatatura si au uitat de ce este mai important-cei carora li s-a adresat Christos prin invataturile sale.Iisus nu a vorbit ascuns, doar Apostolilor, el a iesit in lume.Dar si in Biserica sunt oameni si oameni.

Ce poti face tu ca om este sa studiezi Cuvantul Intemeietorului, sa il simti, sa citesti si sa alegi acele rugaciuni pe care le simti cu Sufletul, pentruca daca doar le rostesti fara suflet, ele sunt doar sunete goale.Prin rugaciune omul se inalta prin Cuvant care este fapta, prin gand si prin traire.Acestea trei trebuie sa mearga impreuna ca sa te inalte.Nu e datoria noastra sa ii judecam pe semenii nostri, asa scrie si in carti sa nu judecam, noi folosim piatra de temelie, invatatura si ne gasim singuri calea prin care vorbim cu Dumnezeu.”

Mi-a spus ca este foarte important sa ascult tacerea.

”Cauta tacerea, nu urmari sirul cuvintelor mele,asculta-l pe Dumnezeu in tacerea mea.”

Si de cate ori se oprea din vorbit, stateam cu ochii inchisi si auzeam, simteam sunetul unui falfait de aripi, si vedeam ca un glob imens de lumina deasupra capului lui.

 Aceasta fiinta se adresa cu un respect deosebit pentru toti cei din jur, cu  veneratie, l-am intrebat ce simte el cand vorbeste cu un om:

“Eu cand vorbesc cu un om, il privesc pe Sfantul Duh in el.Sa fii lipsit de respect la adresa unui om este ca si cum ai fi lipsit de respect in fata tronului lui Dumnezeu.Nu e suficient sa il vezi pe Dumnezeu intr-un inger sau in Fiul Sau, uita-te in jur si descopera-l aici.

Rosteste fiecare cuvant cu respect, rar, nu te grabi sa vorbesti.Cuvintele sunt alcatuite din Duhul Sfant, si cand vorbesti cu un om, vorbeste rar si cu respect, stiind ca in acel moment Duhul Sfat se manifesta prin tine in lume.Lasa ca fiecare cuvant sa vina din sufletul tau, simte-l inainte sa il rostesti, doar asa el va atinge sufletul celui caruia i te adresezi.Ceea ce spui tu daca este lipsit de lumina sufletului tau va trece intr-un cotlon al mintii, si mintea va uita, daca ceea ce rostesti vine din suflet, acel om va pastra in sufletul lui nu ceea ce eu sau tu am rostit, ci amintirea bucuriei sufletului lui.”

La plecare doream din suflet sa ii daruiesc ceva, nu stiam ce, ma framantam, si mi-a raspuns la intrebarea mea nespusa spunandu-mi sa fac asupra lui semnul crucii si sa il binecuvantez.Ma gandeam cum pot eu omul sa fac acest gest asupra lui aflat parca in aceasta lume dar neapartinand ei si  mi-a explicat:”cand faci ceva cu toata inima lasi puterea celesta a Sfantului Duh sa coboare prin tine, omul nu binecuvanteaza cu puterea omului ci cu cea a Duhului, si in fata Sa toti suntem egali.”

Fiintele iluminate pasesc printre noi, nestiuti, simpli, se simte doar adierea  lumilor celeste la trecerea lor prin viata noastra.”

CUNOASTEREA SUBIECTIVA SI CUNOASTEREA OBIECTIVA

”Viaţa este limitată, dar cunoaşterea nu are nici o limită. Să foloseşti ceea ce este limitat pentru a descoperi ceea ce este nelimitat este absurd şi inutil. Dacă, ştiind aceasta, vom continua totuşi să acţionăm în funcţie de cunoaştere, nu vom putea evita pericolele”. Chuang-Tzu

În mod convenţional, cunoaşterea este considerată de două feluri: subiectivă şi obiectivă, cunoaşterea lui „ce” şi „cum”, sau a lui „a avea” şi „a fi”. Tipul „ce” se referă la cunoaşterea obiectivă, pe care o poţi dobândi şi avea. În această categorie intră cunoaşterea analitică a ştiinţei, cunoaşterea faptelor ce pot fi calculate, măsurate şi testate. Din păcate, este aproape singurul mod de cunoaştere predat în şcoli.

În mod tradiţional, acest mod de cunoaştere foloseşte o metodă reducţionistă, care divide realitatea în părţi distincte, pe care le examinează apoi individual, separat de restul creaţiei. Este un proces care merge din ce în ce mai profund, analizând părţi din ce în ce mai mici, prin izolarea lor de întreg. Asigură o cunoaştere detaliată a părţii astfel izolate, dar îi este greu să facă legătura între aceasta şi mediul din care face parte. Este totuşi o manieră de cunoaştere eficientă şi puternică, ce a permis dezvoltarea şi progresul medicinii şi tehnologiei occidentale, inclusiv a controlului extensiv asupra mediului natural.

Cealaltă formă de cunoaştere este de tip „cum”. Este cunoaşterea experienţei, a fiinţei, a corpului, minţii şi sufletului, pe care nu o poţi descoperi decât în şi prin tine însuţi. Şcolile moderne nu operează decât extrem de rar cu acest tip de cunoaştere, inhibându-i chiar pe copii să înveţe metode prin care să descopere singuri realitatea. Să nu uităm că o cunoaştere reală înseamnă o mare putere individuală, lucru care – în mod evident – nu este dorit la nivelele de decizie ale lumii moderne.

Iată un exemplu de cunoaştere subiectivă, de tip „cum”, preluat din opera lui Chuang Tzu. Un rotar îşi explică astfel meşteşugul:

„Eu confecţionez roţi. Dacă nu mă grăbesc prea tare, munca devine de-a dreptul plăcută, dar nu avansez prea rapid. Dacă fac un efort mai consistent, voi obţine mai rapid rezultatul dorit, dar încheieturile mele nu se vor simţi deloc bine. Pe scurt, nu este bine să lucrez nici prea rapid, nici prea lent. Mâinile mele ştiu cum să procedeze, acţionând în armonie cu inima, şi astfel, roţile mele ies perfect.

Nu pot să vă descriu însă acest proces în cuvinte. Există un anumit secret al meseriei, pe care nu-l pot preda nici măcar fiului meu, şi pe care acesta nu-l poate învăţa de la mine. Aşa se explică de ce continui să fabric roţi, deşi am atins vârsta de 70 de ani”.

Există într-adevăr un asemenea „secret” al vieţii, al artei de a trăi, pe care taoiştii, şi nu numai ei, şi-au propus să-l descopere şi să-l utilizeze. El nu poate fi revelat însă decât printr-o călătorie lăuntrică profundă, pentru a descoperi în interior cunoaşterea intuitivă şi subconştientă a modului în care operează trupul şi mintea noastră. Făcând această călătorie, adepţii căilor spirituale au descoperit că trupul şi mintea lor corespund într-o manieră miraculoasă şi organică cu restul creaţiei. Ei şi-au dat seama că întreaga viaţă, nu doar cea umană, se află într-o uniune profundă cu restul universului. Au înţeles că nu există nici o diferenţă între felul în care acţionează organismul lor pentru a-şi menţine viaţa şi maniera în care operează universul pentru a susţine întreaga existenţă. Această realizare este holistică, profundă, subtilă şi misterioasă, un amestec de cunoaştere obiectivă şi subiectivă, care se armonizează şi devine revelatoare a Unicului şi simultan a Totului. Este descoperirea adevărului sacru că ”Toate sunt Una”.

Cultura noastră nu agreează genul acesta de experienţă subiectivă profundă, deşi aceasta este unica sursă a senzaţiilor artistice, religioase şi mistice. Oamenii se tem să îşi exploreze viaţa interioară, căci nu ştiu ce pot descoperi acolo: teamă şi insecuritate, sentimente reprimate de sexualitate şi mânie. Este o zonă întunecată, inconştientă, latura ascunsă, dar extrem de puternică, a minţii noastre, dar este totodată şi sursa creativităţii noastre.

De multe ori, oamenii de ştiinţă şi toţi cei care preferă cunoaşterea obiectivă uită că această sursă nu se referă numai la creativitatea artistică şi mistică, ci şi la propria lor creativitate ştiinţifică, lucru dovedit de viaţa multora dintre marii savanţi. De pildă, cele mai importante descoperiri ale lui Albert Einstein au fost făcute mai întâi la nivel mental, printr-un proces subiectiv de reflexie, cu implicaţii adânci la nivelul subconştientului. Abia ulterior aveau să fie testate ele în mod „obiectiv”.

Am trăit cu toţii atâta vreme într-o cultură materialistă, ştiinţifică, încât cunoaşterea obiectivă a devenit unica modalitate acceptată de cunoaştere, în timp ce cea subiectivă este unanim denigrată, fiind considerată suspectă şi lipsită de temei. Dacă vom căuta în dicţionar semnificaţia cuvântului „obiectiv” vom găsi următoarea explicaţie: „care are o existenţă reală, spre deosebire de existenţa pur subiectivă”.

Societatea în care trăim consideră că tot ce este subiectiv este ireal şi că numai ceea ce este obiectiv este real. Cum am putea înţelege însă lumea în care trăim, indiferent dacă suntem oameni de ştiinţă sau mistici, dacă nu prin intermediul viziunii noastre subiective? Se ştie astăzi că adevărata obiectivitate nu există, că prezenţa observatorului modifică din start realitatea observată, aşa că lumea nu poate fi înţeleasă decât printr-o cunoaştere subiectivă. Şi totuşi, sistemul de educaţie în care creştem ne învaţă să nu avem încredere în senzaţiile noastre subiective, în sinele nostru intuitiv şi profund, iar îndoielile care se nasc din acest proces devin sursa multor probleme spirituale cu care ajungem să ne confruntăm.

Avem cu toţii nevoie de un echilibru mai bun între aceste două tipuri de cunoaştere, pentru a armoniza adevărurile lor, astfel încât să căpătăm încredere nu numai în adevărul obiectiv al ştiinţei, ci şi în cel subiectiv al intuiţiei şi viziunii noastre interioare. Este esenţial pentru un căutător spiritual să  acorde întotdeauna prioritate acestor adevăruri subiective interioare. Iată cum explică Chuang Tzu care a fost un mare maestru taoist, acest lucru:

”Cel care îşi foloseşte doar vederea ochilor este condiţionat de starea ochilor săi şi de realitatea din faţa sa. Cea care percepe realitatea este însă intuiţia spiritului.

Cei înţelepţi au ştiut dintotdeauna că informaţiile furnizate de ochi nu vor egala niciodată cunoaşterea oferită de spirit. Şi totuşi, majoritatea oamenilor continuă să nu creadă decât în ceea ce văd, rătăcindu-se astfel în lumea lucrurilor exterioare. Nu vi se pare trist?”

Extras din lucrarea ”Invăţături spirituale despre Tao – M. Forstater, Editura KAMALA

RELATII DE TIP SUBIECT – OBIECT

O relatie este cu atat mai implinitoare si evolutiva numai in masura in care ea ne hraneste in plan sufletesc. Din acest punct de vedere, relatia trebuie integrata, nu ca reprezentand ”relatia MEA” cu ceilalti, ci ca ”eu FIIND” in relatie. Ori, aceasta presupune, constienta integrarii fiintei prin realitatea care o defineste cu adevarat: constiinta de sine . Numai aici regasim valorizata corect RELATIA prin perceperea a ceea ce te uneste si in acelasi este unit cu tine insati. O relatie te poate ajuta sa regasesti calea fireasca a unitatii (a non-separarii) tale de ceilalti sau poate conduce la amplificarea starii de izolare si inchistare, a sentimentului separarii si, prin urmare, a suferintei prin lipsa.  Vom intelege mai multe in cele ce urmeaza:

CONSTIENTIZARI CU PRIVIRE LA MANIFESTAREA FIINTEI PE NIVELUL 4

Sunt prezentate aici unele trairi si experiente specifice din punctul de vedere al constiintei, pentru o fiinta care isi dinamizeaza al patrulea centru energetic, Anahata Chakra. Totodată sunt prezentate si unele aspecte perturbatoare corelate cu starea de ”lipsa” sau ”exces” perturbator a energiei pe nivelul acestui centru de forta care controleaza aspectul manifestarii fiintei din punct de vedere afectiv. 

A ZBURA …PE CERUL INIMII

Starea de armonie si echilibru sufletesc consta in modul in care ne exprimam propria natura afectiva, pentru a ne ghida intelept in viata. A indrazni sa-ţi iei sau sa iti reiei zborul iubirii, poate parea mai dificil la inceput, dar bucuria existentei in acest spatiu deschis al inimii, te va rasplati cu prisosinta.

LECTIA …IUBIRII

Extras dintr-o prelegere cu privire la modalităţile de trezire a sufletului, prezentată cu ocazia seminarului consacrat metodelor practice de trezire şi dinamizare al celui de al patrulea plan al fiinţei, Anahata Chakra – centrul iubirii. (vezi şi Arta de a Iubi)

 Iubirea = SUBSTANTIV sau VERB?

Iubirea = OBIECT sau SUBIECT?

Iubirea = CONDIŢIONARE SAU LIBERTATE ?

Să vedem cum stau lucrurile:

CUM AM UITAT DE DUMNEZEU?

Uitarea este o caracteristică a minţii profane. Mintea cunoaşte şi mai devreme sau mai târziu uită.

Pe de altă parte, conştienţa, re-cunoaşterea şi discernământul sunt caracteristici ale fiinţei ”trezite ” din punct de vedere spiritual. Când vorbesc despre uitare, în acest context mă refer la uitarea de sine, uitarea propriei naturi reale, uitare ce se produce prin falsa identificare cu structurile efemere ale corpului, emoţiilor şi minţii. Memoria, în acest context, ar reprezenta funcţia definitorie a conştienţei de sine care afirmă, reactualizează şi identifică natura umană cu natura Sinelui Divin – Conştiinţa veşnică, nepieritoare a lui Dumnezeu în făptura umană.

Adeseori ajungem să uităm şi să ignorăm semnele pe care ni le oferă corpul fizic (care ne este şi cel mai apropiat) şi întârziem să acţionăm pentru a preveni anumite afecţiuni. Cu atât mai greu este să desluşim în mod corect semnalele care provin din structurile mai subtile ale fiinţei noastre.

Cu privire la Dumnezeu, nu numai că marea majoritate a oamenilor se complace în concepţii şi atitudini eronate (vezi aici) dar le este dificil să se identifice şi să  se re-cunoască în ipostaza de fiinţe divine, create după chipul şi asemănarea SA. Şi aceasta se exprimă ca o uitare. În ultimă instanţă, exprimă o lipsă de credinţă în însăşi sursa vieţii şi existenţei umane. Această UITARE şi NECREDINŢĂ ÎN DUMNEZEU CA SURSĂ ŞI ESENŢĂ A FIINŢEI ESTE ”BOALA” DE CARE OAMENII SUFERĂ ŞI CARE DUCE LA IGNORANŢĂ, SEPARARE ŞI SUFERINŢĂ.

Reamintirea de Sinele Divin (care este şi mesajul acestui blog) – presupune pe de parte o continuitate în planul conştienţei şi credinţei în perfecţiunea naturală a fiinţei noastre (ca şi creaţie divină), şi pe de altă parte, acţiunea concretă orientată constant în sensul creării condiţiilor interioare care să faciliteze acest contact nemijlocit, această experienţă directă a revelării naturii noastre divine. Şi aici intervine …practica.

EFECTELE PRACTICII YOGA

Am fost întrebat de multe ori despre efectele practicii yoga şi cum pot fi ele obţinute. Dar, cred că întrebarea revelatoare ar fi ”Oare în ce domeniu sau nivel de exprimare al naturii umane yoga nu ar putea produce efecte?” Răspunsul meu aici este foarte rapid: în toate direcţiile de exprimare şi manifestare a fiinţei, yoga aduce beneficii multiple, atunci când este asumată cu responsabilitate şi perseverenţă. În plan fizic, energetic, psihic, mental şi spiritual, recurgând la modalităţi yoghine adecvate, fiecare dintre noi poate obţine anumite efecte binefăcătoare. Chiar şi în domeniul sănătăţii, yoga poate produce multiple efecte vindecătoare.

FIECARE SUFLET ISI POARTA CRUCEA

Planul 4 al fiinţei controlat de centrul afectiv – Anahata Chakra este conectat din punct de vedere subtil cu simbolul crucii. Iată aici câteva omologări metaforice  menite să vă facă să intuiţi acest adevăr.

EGOUL NEAGA MESAJUL UNIFICATOR AL INIMII

Alte cateva aspecte semnificative corelate cu manifestarea celui de al patrulea centru energetic – Anahata Chakra (centrul care controleaza nivelul afectivitatii). Egoul tinde sa se opuna trairilor si experientelor de natura pur afectiva din simplul motiv ca acest mesaj al inimii, de iubire unificatoare şi deschidere nu ii mai poate asigura rolul sau suveran in orientarea personalitatii acelei fiinte.